1.894 lei, salariul maxim �n �nv�t�m�nt
• dup� 40 de ani de munc� si toate gradele didactice, un dasc�l nu poate lua nici 19 milioane de lei vechi • garantia premierului pe lefurile d�sc�limii este dezaprobat� de profesorii nemteni • parlamentarii au p�reri diferite • Cariera didactic� dus� la maximum �nseamn� un venit lunar mai mic de 2.000 de lei, adic� nici 500 de euro pe lun�. Vorbim de angajati din sistem care au spre 60 de ani si care pe ultimii 40 si i-au petrecut la catedr�, pun�ndu-se �n slujba �nv�t�m�ntului. Iar parafa premierului pus� pe statele de plat� e o mare dezam�gire pe care o tr�iesc angajatii din sistem. La dou� zile de la asumarea r�spunderii, dasc�lii din judet, membri de sindicat, nu s�nt deloc multumiti de faptul c� premierul Emil Boc a consfintit nivelul de salarizare din �nv�t�m�nt, consider�nd c� e o nou� victorie a guvernantilor �n fata acestei categorii socio-profesionale, „t�iat�“ drastic pe statele de plat�. „Drept s� spunem, ne asteptam ca primul ministru s� �si asume r�spunderea pe salarizarea cadrelor didactice, pentru c� a devenit o obisnuint� s� aib� astfel de atitudini, dar at�t noi, sindicalistii din educatie din Neamt, c�t si Federatia Sindicatelor Libere din �nv�t�m�nt, consider�m c� e vorba de un atac la integritatea profesional� a cadrelor didactice. La fel de nemultumiti s�ntem si de Legea dialogului social, pe care premierul si-a asumat r�spunderea. Emil Boc sustine c� nu se �ncalc� sentintele judec�toresti prin asumarea r�spunderii pe salarizarea din educatie, dar c�t� vreme se ignor� prevederile Legii 221/2008, se �ncalc� grosolan drepturile salariale ale acestei categorii de angajati. Este un abuz ceea ce face Guvernul si prin asumarea acestor documente se �ncalc� drepturile c�stigate �n instante. Se ignor�, de altfel, obligatiile Parlamentului, care are ca sarcin� dezbaterea textelor legilor. Noi, la Neamt, s�ntem �n plin� procedur� de judecare pe baza Legii 221/ 2008 si dup� ce vom obtine sentintele definitive si irevocabile vom sti ce e de f�cut. Noi vrem s� se respecte �n cascad� prevederile acestei legi, �n sensul c� dup� ce ni s-a dat dreptate, s� primim diferentele salariale pentru 15 luni, de pe 1 octombrie 2008 p�n� pe 31 decembrie 2009, care �nseamn� major�ri de p�n� la 50% �n unele cazuri. Acum vrem s� se dispun� recalculara veniturilor pe anul trecut si automat si cele actuale, av�ndu-se �n vedere ca de la 1 ianuarie 2010 s� fie luat �n calcul salariul din decembrie 2009, lucru care nu s-a �nt�mplat, pentru c� s-a revenit la unul mai mic. De aceea noi spunem c� vrem s� se aplice prevederile Legii 221/2008 �n cascad�, pentru c� odat� luate �n calcul valorile pe baza acestei legi, se schimb� �ntreaga gril� de salarizare. Nu putem spune c� �ncadrarea colegilor nostri pe anul trecut s-a f�cut altfel dec�t trebuia din vina directorilor, pentru c� si ei au avut de aplicat niste prevederi dispuse de mai sus, asa cum a procedat la r�ndul s�u si Inspectoratul Scolar, care a urm�rit aplicarea unei grile si a verificat pe r�nd fiecare �ncadrare din scoli, desi nu are aceast� sarcin� ca institutie“, a declarat Gabriela Grigore, secretar general al Sindicatului Liber din �nv�t�m�nt filiala Neamt.
Salarii minime si maxime
Guvernul si-a angajat r�spunderea, luni, �n fata Parlamentului, pentru legea privind salariile din �nv�t�m�nt �n anul 2011. Astfel, angajatii vor fi remunerati conform anexelor proiectului de lege care prevede salarii brute pornind de la 670 lei pe lun�, pentru norma �ntreag� - minimum pe economie - aferente posturilor de profesor, �nv�t�tor, educator, maistru-instructor, cu studii medii si vechime �n munc� de p�n� la 10 ani. Salariul brut de �ncadrare maxim, �n �nv�t�m�ntul preuniversitar, ajunge la 1.894 lei pentru un profesor cu studii superioare de lung� durat�, cu grad didactic I si vechime de peste 40 ani, potrivit anexei la proiectul de lege. Prin aplicarea legii, toate cadrele didactice vor primi, �n anul 2011, un salariu calculat la nivelul de dinainte de Legea 221/2008 privind majorarea cu 50%, la care se adaug� 17% - dispus printr-o ordonant� a Guvernului T�riceanu prin care se limita majorarea de 50%, votat� de Parlament. Cuantumului rezultat astfel i se aplic� diminuarea cu 25% impus� de Guvernul Boc �n iulie 2010, dup� care se aplic� o majorare cu 15% la venitul brut, acordat� tuturor bugetarilor, �ncep�nd cu ianuarie 2011. Conform Guvernului, dac� nu se adopta proiectul de lege privind uniformizarea salariilor profesorilor, Executivul este obligat la un efort bugetar suplimentar de 500 milioane de euro �n acest an. Actul normativ nu intervine �n cazul drepturilor c�stigate �n instant� de profesori, anterioare legii de plafonare, �ns� acestea vor fi esalonate �n perioada 2012 - 2014. „Sentintele judec�toresti vor fi respectate, iar drepturile salariale vor fi achitate �n anii urm�tori, conform legii“, a spus Boc �n plenul Parlamentului. Seful Executivului a sustinut c� 95% dintre cadrele didactice nu vor fi afectate de noua lege, �ntruc�t acestea nu c�stigaser� �n instant� drepturile pe care le blocheaz� actul normativ pentru care Guvernul �si angajeaz� r�spunderea. Proiectul de lege prevede inclusiv sanctiuni penale pentru ordonatorii de credite care nu aplic� grilele de salarizare stabilite de Guvern.
Asum�rile v�zute de la Neamt
Dou� legi foarte importante intr� �n vigoare pe procedura asum�rii r�spunderii guvernamentale. S�nt avute �n vedere lefurile d�sc�limii pe 2011 si codul dialogului social. Asumarea s-a f�cut �n Parlament si iat� cum se v�d lucrurile de la Neamt. „Este �n buna traditie a Guvernului Boc s� nu tin� cont de institutiile statului, de ceea ce �nseamn� o lege, de societatea civil� si, p�n� la urm�, de cei pentru care sustine c� emite aceste legi. Faptul c� asist�m la asumare dup� asumare nu face dec�t s� ocoleasc� dezbaterea parlamentar� si minimalizeaz� spre zero rolul Parlamentului, desi acesta este clar mentionat �n Constitutie. Pot s� spun �ns� c�, atunci c�nd USL va prelua guvernarea, vom avea grij� ca toate aceste nedrept�ti instituite cu titlu de lege s� fie corectate“, a declarat Alin Antochi, presedintele PSD Neamt. Dorinel Urs�rescu, seful PNL Neamt, zice cam acelasi lucru: „Deja Parlamentul nu mai exist� ca institutie, ci e locul �n care PDL �si face jocurile de culise si de imagine. Legi importante, nu pentru un an sau doi, ci pe termen lung, care ar trebui s� asigure un climat de stabilitate social�, s�nt luate unilateral, �ntr-un dispret total fat� de democratie. Este o practic� total nedemocratic�, iar USL va sesiza forurile europene pentru c� deja s-a mers prea departe. Nu mai putem vorbi de democratie �n Rom�nia c�nd institutiile s�nt suprimate si folosite ca aparat politic“. Toader Mocanu, senator al Puterii, sustine, din contr�, c� legile asumate luni pun lucrurile �n ordine, fiecare pe palierul s�u. „Nu se evit� dezbaterea, ci intr� �n categoria legilor care trebuie adoptate si puse �n aplicare. Drepturile salariale c�stigate �n instant� de dasc�li se vor pl�ti, nu neag� nimeni asta. Problema e s� avem sustinere economic�, s� avem capacitatea de a le acorda. Practic, prin asumarea acestei legi, se instituie regula prin care toate cadrele vor primi drepturile salariale, dar �n m�sura posibilit�tilor financiare si �ntr-o anumit� perioad�. C�t priveste codul dialogului social, care �nglobeaz� un set de cinci legi, sub nici o form� nu s-a restr�ns dreptul sindicatelor de a avea o opinie“, a declarat senatorul PDL. Ioan Munteanu, deputat independent, �l contrazice: orice pozitie ar fi fost zadarnic� �n conditiile �n care puterea e majoritar�. „Pe legi de foarte mare important� pentru toti rom�nii, dar mai ales pentru �nv�t�m�nt, care reprezint� cel mai mare num�r de salariati la ora actual�, �si asum� r�spunderea. E clar c� se iau decizii f�r� dezbatere. Parlamentul a devenit o anex� foarte clar� a guvernului, desi Constitutia spune invers“, a declarat acesta.
|