BISERICA SALVAT� DIN LACUL DE ACUMULARE
• o bisericut� din lemn, din satul R�pciuni, comuna Ceahl�u, a fost salvat� �n perioada construirii barajului de la Bicaz • ea a fost transportat� bucat� cu bucat�, la Muzeul Satului • despre l�casul de cult se spune c� a fost un vechi schit de c�lug�ri, de certitudine fiind faptul c� ea d�inuia la 1773, �n timpul domnitorului Grigore al III-lea Ghica • Biserica veche a fostului sat R�pciuni, din comuna Ceahl�u, constituie subiectul unui studiu ap�rut recent sub titlul „Biserica salvat� din lac“, ce a v�zut lumina tiparului gratie Muzeului National al Satului „Dimitrie Gusti“ din Bucuresti, prin efortul documentaristic al unui grup de specialisti, coordonat de c�tre cercet�toarea Ana B�rc�. Se cunoaste faptul c�, �n urm� cu peste 50 de ani, o dat� cu realizarea barajului si crearea lacului de acumulare de la Bicaz, l�casul de cult din R�pciuni a fost str�mutat la Bucuresti, f�c�nd parte ast�zi din patrimoniul cultural national g�zduit si conservat de Muzeul Satului. Cum de s-a ab�tut norocul asupra bisericutei de pe Valea Bistritei, �n acele vremuri tulburi ale anilor ‘60, c�nd au fost str�mutate sute de gospod�rii cu tot cu bisericile si cimitirile satelor de pe Valea Bistritei, aveam s-o afl�m din discutiile purtate cu oamenii �n v�rst� din Ceahl�u. „Maiestuozitatea barajului de la Bicaz ascunde o �ntreag� dram�. Cu prilejul ridic�rii acestei constructii, au fost str�mutate pe v�rfuri de dealuri, cu avutul lor cu tot, localit�ti �ntregi. Asa aveau s� dispar� sate precum Retes, Letesti, C�rnu sau rupte p�rti din R�pciuni, Izvoru Alb, Hangu, Buhalnita, Secu si Poiana Largului. Concomitent au fost str�mutate biserici, sau unele, cum a fost cea din Hangu, chiar distruse prin dinamitare. Si totusi, una dintre ele a avut o soart� privilegiat�. Aceasta a fost biserica veche din R�pciuni. Acest l�cas de cult se afla situat la gura v�ii R�pciunitei, pe un loc mai �nalt, nu departe de r�ul Bistrita. Traditia spune c� era biserica unui schit din vechime, care a fost p�r�sit de c�lug�rii ce s-au �ndreptat mai apoi spre M�n�stirea Dur�u. Cu certitudine stim �ns� c� aceast� biseric� exista la 1773, �n timpul domnitorului Grigore al III-lea Ghica. Vechimea si valoarea arhitecturii, respect�nd traditia zonei, au atras atentia specialistilor Muzeului Satului, sositi pe vremea construirii barajului pe Valea Bistritei cu dorinta de a mai salva c�te ceva dintr-o lume sortit� uit�rii. Si uite-asa biserica veche din R�pciuni avea s� ia drumul Bucurestiului. Str�mutarea a costat �n 1958 suma de 5.367 lei. Demontarea si reconstructia au fost f�cute de c�tre mesterii dulgheri Vasile Ursu, Ion Borsa, Gheorghe si Ion Bocancea, Gheorghe T�rsa, Gheorghe Bonteanu, Grigore Chiorbeja si Nicolae Rostioru, parte dintre ei nemaiexist�nd ast�zi printre noi“, a povestit cu nostalgie unul dintre b�tr�nii satului Ceahl�u. �n 2007 biserica a fost restaurat�. Asta, dup� ce un grup de restauratori, precum Alexandru Movileanu, arhitectii Niels Auner, D. Handrea, Cr. Nanu, condus de c�tre Ana B�rc�, coordonatoarea c�rtii amintite, au purces la locul de ob�rsie al l�casului de cult, adic� pe Valea Bistritei, pentru documentare. Aici, au cerut sfatul unor oameni ai locului, printre care si inginerului silvic Mihai Bulai, o adev�rat� enciclopedie vie a Ceahl�ului. Studiul rezultat, coroborat cu descrierea profesionist� a valorii arhitecturale si culturale a edificiului la care au fost ad�ugate eforturile restaur�rii, au alc�tuit ceea ce se cheam� „Biserica salvat� din lac. Povestea bisericii de lemn din R�pciuni, Neamt“, lucrare ap�rut� �n conditii grafice deosebite. Cartea este structurat� pe cinci capitole: „Prezentarea teritoriului“, „Arhitectura bisericii“, „Asem�n�ri cu alte biserici“, „Programul iconografic“ si „Restaurarea bisericii“. La acestea se adaug� un bogat material grafic si ilustrativ, parte dintre fotografii apartin�nd colectiei regretatului �nv�t�tor din Chiriteni - Hangu, Teoctist Galinescu. Prin acest act de cultur�, generatia t�n�r� de pe Valea Bistritei poate retr�i un moment istoric, p�n� de cur�nd aflat doar din spusele b�tr�nilor. Se poate vorbi, neexager�nd prea mult, chiar de o reparatie moral�.
Biserica de la Hangu, soart� trist�
Dac� biserica din satul R�pciuni a avut o soart� fericit�, fiind salvat� de la „�nec“, cea de la Hangu, o bijuterie arhitectonic� a acelor vremuri, a sf�rsit prin a fi dinamitat�. Asta spre disperarea oamenilor de pe Valea Bistritei, care au v�zut un semn r�u �n distrugerea unui l�cas de cult ridicat cu mult� trud�. Si, �n anii secetosi, ruinele bisericii ies la iveal� din apele sc�zute ale lacului, prilej pentru munteni de a rememora cele petrecute �n tristul an 1959, c�nd s-au luptat cu puterea politic� si administrativ� de atunci pentru a-si ap�ra l�casul. „Ruinele bisericii, atunci c�nd, prin vointa lui Dumnezeu, reapar la suprafata apei, ne r�scolesc sufletele. Si cum ar fi altfel c�nd biserica a fost o oper� des�v�rsit�, o catedral� impun�toare, construit� numai prin contributia oamenilor din Hangu si munca lor de 30 de ani. Dar si-a aflat sf�rsitul din neghiobia unora, fiind distrus� �n 1959“, declara pentru Monitorul, cu ani �n urm�, �nv�t�torul Teoctist Galinescu. Ideea construirii monumentalului asez�m�nt a fost pus� �n practic� �n 1922. Edificiul, care a fost m�ndria localnicilor, a fost ridicat �n 30 de ani din beton armat cu sine de fier, luate de la o cale ferat� forestier� dezafectat� dup� primul r�zboi. Biserica a fost sfintit� �n mai 1951, av�nd hramul �n�ltarea Domnului. �n catedrala din Hangu s-a slujit doar opt ani, iar pe 22 mai 1959 biserica a fost dinamitat� din ordinul puterii comuniste, care hot�r�se ca zona s� fie folosit� pentru amenajarea lacului de acumulare. Edificiul din Hangu a avut o soart� diferit� de a celorlalte l�case de cult din satele str�mutate a c�ror vatr� a fost inundat�, deoarece ea nu a putut fi mutat�, tocmai datorit� zidurilor din beton si arm�turilor acestora. „Problema spinoas� era biserica noastr� din beton armat, care nu suporta dezafectarea si transportul ei �n alt� zon�. P�catul a c�zut pe doi ingineri Iacob si Lupan, care mi-aduc aminte c� au pus pariu c� din 70 de �nc�rc�turi de trotil, declansate simultan, o arunc� �n aer. �n urma exploziei n-au ap�rut dec�t niste sp�rturi, biserica rezist�nd parc� �ntradins pentru a sfida fortele r�ului. A fost nevoie de suplimentarea �nc�rc�turilor. A fost un moment sf�sietor pentru noi. Ne-a p�truns un sentiment de fric� fat� de Dumnezeu. Nu �nt�mpl�tor s-a vorbit mult timp si se mai vorbeste de un blestem al locului“, sustinea un localnic din comuna de pe Valea Muntelui. De remarcat este faptul c� dac� ar mai fi �nt�rziat o zi dinamitarea bisericii Hangu, aceasta ar fi fost salvat�, deoarece preotul Mihai Coroam� obtinuse aprobarea ca l�casul s� r�m�n� �n picioare.
|