C�r�mid�ria tiganilor din Bicaz, „uite-o, nu e“
• consilierii locali au aprobat recent reluarea investitiei care ar putea duce la crearea a 50 de locuri de munc� pentru rromi n
Pentru alesii Bicazului, vechea poveste a c�r�mid�riei rromilor a constituit, �n recenta sedint� de for legislativ, un aprig subiect de discutie. Si asta, deoarece pe ordinea de zi le-a fost servit proiect de hot�r�re privind aprobarea continu�rii si implementarii proiectului „Investitii privind dezvoltarea bazei materiale a c�r�mid�riei din orasul Bicaz“, proiect aprobat �n unanimitate abia dup� ce a fost luat la puricat de c�tre fiecare consilier �n parte. „Ce s-a f�cut cu banii primiti prin PHARE, atunci c�nd s-a pornit vechiul proiect?“ sau „Unde s�nt utilajele achizitionate cu acel prilej?“ ori „De ce nu s-au continuat lucr�rile la acea vreme?“, „De unde va fi luat� materia prim�?“, „Cum s-a g�ndit desfacerea, c�nd se stie c� pe piat� exist� c�r�mizi ieftine si de bun� calitate?“. Si tot asa, hopuri-hopurele, au curs puhoi �ntreb�rile consilierilor locali, dornici de a se documenta c�t mai intens, spre a fi �n cunostint� de cauz� la acordarea, ori ba, a votului. La toate �ntreb�rile avea s� le r�spund� Marin P�un, reprezentantul rromilor de pe l�ng� Prim�ria Bicaz, cel care lucrase la vremea vremii si la vechiul proiect. Asa aveau s� afle alesii urbei c� utilajele exist� si c� se afl� pe undeva �n conservare, c� ele apartin acum Societ�tii C�r�mida, o aceeasi M�rie cu alt� p�l�rie, c� studiul geotehnic exist� si c� arat� precum c� undeva �n dealul bisericii exist� materie prim� din belsug si c� noua investitie va asigura locuri de munc� pentru 50 de rromi. Asta �n conditiile �n care costul local va fi de doar 175.000 lei, �n natur�, �nsemn�nd din partea prim�riei teren, �mprejmuire si munc� voluntar�, restul fiind contributie din partea Programului Guvernamental Parteneriat pentru Sprijinul Rromilor - Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare PNUD - Rom�nia, respectiv 200.000 lei. Una peste alta proiectul a trecut mai mult pentru a da fr�u liber realiz�rii proiectului studiului de fezabilitate, asa cum o cere legea. Cu alte cuvinte, vrei c�r�mid�rie, trebuie musai s-o iei de la zero. Dar s� rememor�m. Subiectul a redevenit actualitate o dat� cu �nfiintarea „Grupului de Actiune Local� (GAL) Ceahl�u, ale c�rei baze au fost puse �n 2010 �ntr-o �ntrunire din Poiana Teiului si la care au participat toti cei 40 de de membri, �nsemn�nd Consiliul Judetean, prim�riile, societ�tile, asociatiile si unele persoane fizice din zona de munte. Din cadrul acestui organism nou creat, ce si-a propus ca obiectiv general dezvoltarea si promovarea zonei, face parte si Asociatia Rromii din Bicaz, care printre alte initiative �nscrise �n program a g�ndit si reluarea proiectului demarat �n 2001 prin finantare PHARE, realizarea unei c�r�mid�rii �n urbea de sub baraj. „Vrem s� continu�m de fapt lucr�rile �ncepute �n 2001 de realizare a unei fabrici de c�r�mid� la Bicaz. Pentru asta vom face un nou proiect. Suma propus� de noi este de 60.000 de euro, estimativ, av�nd �n vedere �n primul r�nd crearea conditiilor pentru a fi asigurate cele 4 utilit�ti, ap�, gaze, canal si energie electric�. Asta �n afara cl�dirii propriu-zise, pe care va trebui s-o ridic�m. Utilajele pe care le-am achizitionat prin vechiul proiect exist�, necesit�nd doar o simpl� verificare tehnic�. �n rest, avem turnat� fundatia si placa de beton, iar pentru locul de unde vom lua materia prim�, exist� deja studiul geotehnic. Chiar dac�, at�t vechiul proiect c�t si cel pe care-l vom executa, tin de o initiativ� a Asociatiei Rromii din Bicaz, noi nu vrem s� facem vreo discriminare. Vor putea, ca din totalul de 50 de salariati, c�ti estim�m a lucra �n viitoarea c�r�mid�rie, o parte s� apartin� majoritarilor, mai ales celor ce au o preg�tire de specialitate“, a declarat Marin P�un. C�t priveste vechiul proiect, care la vremea derul�rii a constituit motiv de discutii contradictorii �n cadrul consiliului local din perioada ex-primarului Ion Cr�ciun, seful rromilor a afirmat c� motivul abandon�rii, dup� ce PHARE acordase dou� transe din valoarea total� a investitiei, a decurs din refuzul majorit�tii consilierilor de atunci, privind aprobarea sumei cuvenite proiectului prin bugetul local. „Nu s-a mai vrut si am fost nevoiti s� abandon�m lucr�rile. De altfel, asta a avut drept urmare nefinantarea de c�tre PHARE a celei de-a treia transe. Oricum, n-am fost obligati s� d�m banii �napoi“, a opinat liderul rromilor din Bicaz.
|