OLIMPIC� LA RROMANI
• desi c�nd s-a introdus aceast� disciplin� �n scoal�, etnicii locului n-au v�zut cu ochi buni situatia, consider�nd „c� li se stric� limba“, acum unii copii din scoal� �si etaleaz� cunostintele la olimpiada national� • cea mai bun� elev� din scoal� apartine etniei si a �ncheiat anul scolar trecut cu 9,81 • cea mai grea materie pentru Camelia Lorena Maftei este matematica, la restul fiind de zece pe linie • totusi, dintre toate obiectele, cel mai �ndr�git este engleza • adolescenta, sustinut� de profesoara de rromani, sper� s� termine „relatii internationale“ n
�nv�t�m�ntul nemtean are nenum�rate particularit�ti. Una dintre ele se reg�seste la Cr�c�oani, localitate �n care la scoal� se studiaz� oficial limba rromani. Disciplina se adreseaz� doar copiilor ce apartin etniei si a fost introdus� �n urm� cu trei ani ca materie de studiu. Asadar, zi de zi, dup� orele din programul scolar, 64 din cei 81 de copii �nscrisi �n scoal� r�m�n �n clas� si studiaz� un fel de a doua limb�, chiar dac� nu se �nt�mpl� ca ei s� mearg� �n familiile proprii si s� o valorifice. „C�nd s-a introdus oficial �n scoal� limba rromani, acum trei ani, multi dintre romii din sat s-au opus, dar noi am analizat avantajele acestui demers si am stabilit ce se poate �nv�ta organizat. Noi s�ntem romanizati sut� la sut� si am r�mas f�r� traditii, limb�, obiceiuri. E o rusine s� nu vorbesti rom�neste! Acum, copiii care �nvat� rromani la scoal� si se duc acas�, nu se �nteleg cu p�rintii lor, pentru c� acestia nu-si mai cunosc limba. Iar cei care mai vorbesc sau �si mai amintesc cuvinte, nu le �nteleg pe cele �nv�tate �n scoal�, pentru c� ei au folosit un dialect. La noi �n sat mai s�nt doar trei b�tr�ni care vorbesc limba rromani. Ceilalti adulti cred c� e o rusine! Introduc�nd aceast� disciplin� de studiu �n scoal�, am devenit o apropiat� a copiilor, s�ntem cu totii prieteni. �n rezolvarea problemelor noastre ne bucur�m si de sprijinul mediatorului social, Claudia Maftei, care ne este de un adev�rat folos. Nu de putine ori am avut probleme din partea rromilor, care au considerat c� limba studiat� de c�tre elevi �n scoal� le stric� limba lor, vorbit� sute de ani. Dar ce �nv�t�m noi aici este o limb� international�, vorbit� de toti rromii, fie ei din Rusia, din Bulgaria, Ungaria, Serbia sau Rom�nia“, a declarat Paula Antohi, profesor de limba rromani.
Camelia, o rrom� aproape de zece
M�ndria Scolii Cr�c�oani este eleva Camelia Lorena Maftei, din clasa a VIII-a, care se dovedeste a fi un copil de exceptie. Pentru copil�, limba rromani este ca oricare alt� disciplin�, cu exceptia matematicii, care nu prea �i este �n gratii. �n rest „zb�rn�ie“ la toate, desi marea ei pasiune este engleza. Ca o recompens� pentru munca sa la limba englez�, �n octombrie anul trecut a mers �n Austria, �mpreun� cu profesoara Ciuperc� Anca, cu care studiaz� aceast� disciplin�. Fetita beneficiaz�, al�turi de alti 16 colegi din scoal�, de o burs� �n valoare de 2.200 de lei pe an, din partea Asociatiei Nationale a Rromilor. Recompensa se acord� elevilor cu rezultate foarte bune la �nv�t�tur�, mereu cu media zece la purtare si f�r� absente �n catalog. Camelia este �n al doilea an de burs�. Despre experienta din Austria are doar cuvinte de laud�: „Am fost �n Austria �n cadrul unui proiect pe teme de ecologie. Am participat �mpreun� cu doamna profesoar� de englez� la un schimb de experient�, purtat cu elevi si cadre didactice din t�rile care au iesire la Dun�re. Din tar� am fost �n total cinci elevi si cinci profesori“, a declarat adolescenta. Pentru toamna aceasta si-a propus s� se �nscrie la Colegiul „Stefan cel Mare“ din T�rgu Neamt, acolo unde va fi admis� f�r� probleme av�nd �n vedere mediile dob�ndite. De altfel, fata ar putea frecventa cursurile colegiului si benefiicind de unul dintre locurile rezervate pentru clasa a IX-a elevilor de etnie rrom�. Dup� „Stefan cel Mare“ vrea s� ajung� student� la „relatii internationale“. „Dac� va urma aceast� specializare, va putea deveni o zal� de leg�tur� �ntre etnie si restul, pentru toat� viata. Continuu va putea face ceva pentru binele tuturor“, a mai spus profesoara Antohi, student� �n anul I la Universitatea „Cuza“ din Iasi, specializarea Stiinte politice.
„Dintre toti, doar c�ld�rarii si-au p�strat limba si traditiile“
Una dintre marile dureri ale rromilor de la Cr�c�oani este s� li se spun� „tigani“, desi stiu c� asa le zice lumea. „Cuv�ntul «tigan» este foarte deranjant. Noi s�ntem rromi, ne-am c�p�tat aceast� titulatur� si e un drept al nostru, c�stigat. «Tigan» �nseamn� r�u, impur. Trebuie s� ne p�str�m dreptul c�stigat pentru c� altfel ne-am �ntoarce �n timp. �n 1992, �n Serbia s-a stabilit trecerea de la alfabetul arab, folosit de noi p�n� atunci, la alfabetul latin. Asta s-a �nt�mplat dup� numeroase conferinte si sesiuni. Cei mai multi rromi tr�iesc �n Rusia, apoi Bulgaria, Ungaria si Serbia. Adunati si cu tot cu noi, cei din Rom�nia, am fi circa 22 de milioane. Cartea de c�p�t�i a limbii rromani a fost fundamentat� de Gheorghe S�r�u, prof. univ. dr. la Universitatea Bucuresti. El a organizat si primele cursuri de initiere a noastr�, a profesorilor de rromani, la Constanta si Ol�nesti. �n zona Neamt rromii s�nt un amalgam de categorii - ursari, c�ld�rari, lingurari. Dintre toti, doar c�ld�rarii si-au p�strat limba si traditiile“, a mai spus Paula Antohi, care sper� ca dup� absolvirea facult�tii si a masterului s� urmeze o carier� de analist politic. „Vreau s� critic ceea ce e de criticat �n tara aceasta! Nu voi putea r�m�ne o viat� �n �nv�t�m�nt, cu un salariu de necalificat pentru c� nu se poate constitui o norm� didactic�. Leafa mea este de 430 de ei. Am noroc c� stau cu mama si nu am prea multe cheltuieli de suportat“, a mai spus cadrul didactic care a absolvit cursurile Colegiului „Calistrat Hogas“. Revenind la ceea ce face zi de zi cu elevii s�i, Paula se �nt�lneste cu scolarii pe nivel de studiu. Cei mai mici lucreaz� pe planse. Din al doilea an de studiu, copiii s�nt �nv�tati s� scrie, iar din al treilea �nvat� gramatic� si literatur�.
Alfabet cu 48 de litere
Limba se �nvat� pe grupe de nivel de studiu si nu pe v�rst�, copiii, �ntre 8 si 12 la num�r, fiind grupati �n functie de interesul manifestat fat� de materie. „Alfabetul nostru �nseamn� 48 de litere, aproape dublu fat� de cel al limbii rom�ne“, a spus Paula Antohi. �nt�lnirea dintre elevi si profesoara lor �ncepe cu salutul - „La cio dives!“ (Bun� ziua). Acum trei ani, c�nd s-a introdus noua limb� �n scoal�, inspectorul scolar Costic� Alexe a asigurat c�teva manuale pentru elevii din Cr�c�oani, care au fost multiplicate pentru a ajunge la toti copiii. Apoi s-a ales varianta cu comand� la o editur� �n Bucuresti. La sup�rare ori la bucurie, etnicii din Cr�c�oani au aceeasi melodie care �i leag� - „Gelem-gelem“. �n traducere, trista melodie aminteste de perioada deport�rii rromilor, pe vremea lui Antonescu. „Este un c�ntec traditional, despre deportarea rromilor �n Transnistria, despre masacrarea lor. Tradus, titlul c�ntecului �nseamn� «S� ne-’nt�lnim/ S� ne-’nt�lnim» si exprim� dorinta lor de a se revedea dup� tragica experient�. Dac� n-ar fi fost ucise at�tea suflete, plus cei care nu se declar� ca etnici, adic� circa dou� milioane �n total, Rom�nia ar avea cam patru milioane de rromi“, si-a �ncheiat „pledoaria“ profesoara Paula Antohi. Pe 12 aprilie, eleva sa, Camelia Maftei, va merge �mpreun� cu alti doi copii din Cr�c�oani la Suceava, la nationala de rromani. Fata a obtinut cel mai bun punctaj pe judet - 95 de puncte din maximum de o sut�. Ceilalti colegi au luat 90 si, respectiv, 85 de puncte. La Suceava se vor �nt�lni 97 de elevi apartin�nd etniei, de pe teritoriul �ntregii t�ri. Ei vor veni �nsotiti de 27 de profesori coordonatori.
|