Chioar� si datoare
La vita e bella
Justitia, se stie, e oarb� dar aude bine. Exersat� prin truda intercept�rilor. Mod� funest� adus� de asa zisa libertate. Alt�dat�, pe c�nd natia asta mai avea si bun simt si elementar� pudoare, �ndeletnicirea ascult�rii pe la usi ar fi produs dezgust si oroare. Ast�zi a ajuns aproape o virtute. Ca si delatiunea. Rom�nii - se stie, se vede (unii mai si v�d), si se simte - tr�iesc �ntr-o complet� r�t�cire. Mai ales institutional. Despre imbecilitatea, inertia si ineficienta sistemului afl�m cu stupoare �n fiece zi. Si tot �n fiece zi ne reprim�m revolta, multumiti, se pare, c� �nc� mai tr�im. Asa cum putem. Ca niste biete r�me �nmatriculate. Actele de identitate si, mai ales, asa numitul cod numeric personal, f�r� de care �n cur�nd n-ai s� mai poti cump�ra o ceap� din piat�, spun totul despre noi. Nu peste mult timp o s� ni se bage c�te un cip �n fund, nu numai pe pasaport, pentru a putea fi scanati c�nd folosim veceurile ecologice dotate cu cititoare electronice. �n societatea asta bolnav� de curiozitate, deja a devenit un fapt normal si banal ascultarea convorbirilor telefonice. Mai nou afl�m c� �n cur�nd serviciile secrete vor monitoriza siguranta alimentar�. Putem s� fim linistiti c�, pe l�ng� noi, vor fi ascultati - cum bine spunea cineva - si gogosarii sau p�tl�gelele.
�ntre pragmatism si coercitie
�n ciuda a ceea ce se spune, birocratia a atins culmi neb�nuite. Dezvoltat� si perfectionat� subtil de un stat corupt si putred, birocratia ne dr�muieste timpul si ne seac� putina energie r�mas�. Constat�m asta zilnic, dar ne supunem cuminti pentru a ne tr�i viata �n liniste. Liniste morm�ntal�. Obedienta si disciplina liber (oare?) consimtit� este r�spl�tit� - ca �n reclama cretin� a unei institutii bancare - cu un sec „bravo!“. Dac� ai un spirit mai liber, mai rebel si �ntemeiat pe g�ndire esti amendat cu promptitudine. Ascult�tor, trebuie s� intri �n ceat� si s� respecti regulile, de cele mai multe ori cretine, ale gintii. Pentru c� alesii nostri, �n vrednicia si h�rnicia lor proverbial�, subliniat� de o inteligent� mediocr�, ne-au procopsit cu mii de legi care, �n cele mai multe cazuri, se dovedesc infirme si cel putin g�unoase. E un fapt stiut si verificat c� nici una nu functioneaz� de la cap la coad�. Dar, cel putin, motiveaz� ideea coercitiei. V-ati �ntrebat vreodat� unde este viata noastr�? Cum ne-o tr�im? �ntre slujb� si h�l�duiala pe la ghisee, �ntre facturi si fisc, �ntre politie si tribunal, �ntre telefon si calculator, �ntre xerox si prim�rie, �ntre butic si supermarket, �ntre cosmar si dement�. C�nd mai citim, fratilor? Oricum, aceast� �ndeletnicire a devenit, pentru foarte multi, inutil�. Ast�zi se exerseaz� pragmatismul.
Datorii si �ndatoriri... �ndatoritoare
Un �ndemn publicitar, si ironic si cumplit de cinic �n vremurile astea care fac a foamete: „Pentru o viat� s�n�toas� respectati mesele principale ale zilei“. Adic� la Cr�ciun, la Paste si ori de c�te ori esti invitat �n vizit� la vreo familie mai �nst�rit�. Azi se spune - aud tot mai des - potent�. Chestia asta cu potenta, fie ea si financiar�, a ajuns un tic ce decoperteaz� niste obsesii absconse. De aceea nu m� mai mir c�nd o distins� domnisoar� �ntreab� candid �ntr-o emisiune de televiziune: „Cum s� faci bani dac� nu te dezbraci?“ Asa este. Venus desnuda e printre putinele posturi demne de stim� ast�zi. Afacerile �ntemeiate pe ar�tarea chilotilor s�nt printre cele mai m�noase �n Rom�nia. Unde, se stie, fiecare vrea s� fac� bani cu c�t mai mult� usurint�. De regul� cu efort minim. Pl�vanii, e lucru stiut, caut� �ntotdeauna cele mai facile moduri de supravietuire. �nd�r�tul unui ghiseu, de pild�. Nu stiu cum se face c�, pe l�ng� doamnele si domnisoarele gratioase de la tejghele se aciueaz� �ntotdeauna si c�te un domn �n costum si cravat� ce ar putea fi mult mai util pe un santier, de pild�. Pe mine - recunosc, chiar cu riscul de a fi malitios - lucrul acesta m� strepezeste. Asa cum m� strepezesc t�ierile. Ti se taie apa rece, apa cald�, apa chioar�, c�ldura, curentul electric, telefonul, ca s� nu mai vorbim de salariu sau pensie. Numai lemnele nu ti le taie nimeni gratis. Si apendicele. �n spatiul nostru national, at�t de binecuv�ntat - cine a spus asta a �ncercat o ironie amar� - toat� lumea e datoare. Cine nu are datorii e dator s�-si respecte �ndatoririle. Statul are datorii de miliarde de euro la firme, la farmacii, de pild�. Acestea au datorii corespunz�toare la furnizori. Spitalele asijderea. Prim�riile �ncearc� s� supravietuiasc�. Justitia are datorii la chirie si la plata avocatilor, dar, culmea ironiei, �i judec� pe datornici. Si, invariabil, dau c�stig de cauz� b�ncilor. Si recuperatorilor, acesti sp�l�tori de bani cu acte �n regul�. Dar care fac „lobby“. Chiar la urechea teaf�r� si ascutit� a justitiei.
|