Frontierele absurde care ne dezbinďż˝

Nordul Bucovinei, �ncremenit �n timp

M-am ďż˝ntors dintr-o cďż˝lďż˝torie la Cernďż˝uti cu un gust amar. ďż˝n Nordul Bucovinei, n-o duc pe roze nici majoritarii ucraineni, iar minoritarii de etnie romďż˝nďż˝ se descurcďż˝ anevoios, acomodďż˝ndu-se la realitďż˝tile vitrege, care cum poate. Ce poate fi mai trist decďż˝t conditia de intrus ďż˝n patria strďż˝bunicilor, sentimentul de zďż˝dďż˝rnicie, de cetďż˝tean inferior? Dincolo de vama Siretului toate aparentele ďż˝nsealďż˝. Pďż˝nďż˝ si atmosfera festivďż˝ a Sďż˝rbďż˝torilor Mďż˝rtisorului a creat falsa impresie a unei armonii interetnice ďż˝n orasul ctitorit de Alexandru cel Bun. Artistii de la Rďż˝dďż˝uti si deputatul Mircea Irimescu au fost primiti cu multďż˝ cďż˝ldurďż˝ de spectatorii romďż˝ni, dar cu reticentďż˝ de viceguvernatorul ucrainean. M-a sfichiuit dialogul apatic si inuman dintre doi trecďż˝tori ucraineni: „Noi ne pisďż˝m pe neamul lor, iar ei - cďż˝ntďż˝!“. Rďż˝mďż˝ne doar un vis irealizabil, ca romďż˝nii sďż˝ poatďż˝ trďż˝i frumos la Cernďż˝uti si ďż˝n orice localitate populatďż˝ majoritar de romďż˝ni. ďż˝n spiritul prevederilor Europei noi, unite si moderne, Ucraina este obligatďż˝ sďż˝ asigure libertďż˝ti si drepturi comunitďż˝tii minoritare romďż˝nesti. De facto, romďż˝nii de dupďż˝ vama Siretului sďż˝nt marginalizati, manipulati, exclusi din domeniul normalitďż˝tii. Din 250.000 de romďż˝ni nord bucovineni au mai rďż˝mas doar 16.000. Cifrele acestea vorbesc de la sine. Drept dovadďż˝ cďż˝ romďż˝nul este la mďż˝na ucrainenilor serveste ďż˝nchiderea scolilor ďż˝n limba maternďż˝ la Boian, Herta si ďż˝n alte sate. Folosind metoda blocajului mental si a instinctului de supravietuire, autoritďż˝tile ucrainene ďż˝i determinďż˝ pe romďż˝ni sďż˝-si dea copiii la scolile cu predare ďż˝n limba ucraineanďż˝. Or, educatia, lipsitďż˝ de continuitatea unei traditii, duce la dezrďż˝dďż˝cinare. Acest scop ďż˝l urmďż˝reste sovinismul ucrainean, a cďż˝rui agresivitate se ďż˝nteteste. ďż˝n prezent, oficialitďż˝tile ucrainene fluturďż˝ steagul fals al moldovenismului prin raionul Noua Sulitďż˝, ďż˝ncercďż˝nd sďż˝ ďż˝nlocuiascďż˝ limba de predare romďż˝nďż˝ cu „limba moldoveneascďż˝“, sďż˝ editeze manualele respective, dictionarul moldo-ucrainean si viceversa.

„Multi confundďż˝ Chisinďż˝ul cu Cernďż˝utii, habar n-au de Tara Fagilor sau Tinutul Herta“

Scopul e clar: dezbinarea romďż˝nilor din regiunile Cernďż˝uti si Odesa ďż˝n douďż˝ nationalitďż˝ti sau comunitďż˝ti lingvistice si culturale. ďż˝n astfel de conditii vitrege, complexul de inferioritate al romďż˝nului marginalizat s-a transformat ďż˝n complex de nedumerire, de neďż˝ncredere ďż˝n capacitďż˝tile democratiei. Oamenii simpli sďż˝nt nevoiti sďż˝ se acomodeze la mediul corupt pentru a supravietui, ďż˝n detrimentul demnitďż˝tii umane. Si intelectualitatea romďż˝neascďż˝ din Ucraina, mďż˝cinatďż˝ de confuzii si alienďż˝ri, trebuie s-o ia mereu de la capďż˝t. Nu oricine rezistďż˝ diabolicei forte centrifuge, cu tendinta de a-i depďż˝rta de izvoare, de romďż˝nism. „Sďż˝ntem pe cale de a ne pierde orice urmďż˝ de identitate, ni se ďż˝ngusteazďż˝ sistematic orizonturile spirituale...“, afirmďż˝ unul din vďż˝rfurile elitei romďż˝nesti din Cernďż˝uti, poetul si publicistul Vasile Tďż˝rďż˝teanu. Este firesc ca unicul licďż˝r de salvare sďż˝ vinďż˝ dinspre tarďż˝, dinspre conationalii din Republica Moldova. Un gest frďż˝tesc a fďż˝cut Romďż˝nia ďż˝n vara trecutďż˝, gďż˝zduind circa 1.000 de nord bucovineni pe litoral si ďż˝n statiunile turistice. ďż˝n conditiile actualei crize economice, au fost subventionate, fie si partial, unele publicatii romďż˝nesti din Ucraina. S-au stabilit niste legďż˝turi strďż˝nse ďż˝ntre Suceava si Cernďż˝uti. Dar este loc de mai multe actiuni de ďż˝ntrajutorare frďż˝teascďż˝ din partea institutiilor si structurilor centrale, judetene, locale, de proiecte inspirate, de vizite reciproce. A fost o initiativďż˝ patrioticďż˝ ďż˝nfrďż˝tirea municipiului Piatra Neamt cu orasul Hlyboka, regiunea Cernďż˝uti, dar a ďż˝nghetat ďż˝n proiect. Modesti si omenosi din fire, cernďż˝utenii nostri sďż˝nt recunoscďż˝tori pentru cel mai mic ajutor, financiar sau moral, ďż˝mbrďż˝tiseazďż˝ sufletul celor veniti sďż˝-si caute rďż˝dďż˝cinile. Printre acestea, am ďż˝ntďż˝lnit si un brazilian, Fernando Clabin. Este un exemplu pentru noua generatie de romďż˝ni care fac abstractie de soarta crudďż˝ a conationalilor din teritoriile ďż˝nstrďż˝inate. Multi confundďż˝ Chisinďż˝ul cu Cernďż˝utii, habar n-au de Tara Fagilor sau Tinutul Herta.

„Minoritatea romďż˝neascďż˝ din Ucraina pare a fi amputatďż˝ si social si spiritual“

Spre regret, nu doar liceenii, societatea civicďż˝, oamenii de afaceri, ci si clasa politicďż˝ romďż˝neascďż˝, de pe ambele maluri ale Prutului, uitďż˝ de conationalii din Nordul Bucovinei, mult mai tristi ca noi. Mďż˝ refer la demnitarii care au acces la structurile UE. De la ei se cere o atitudine mai fermďż˝, de verticalitate, cďż˝nd e vorba de apďż˝rarea demnitďż˝tii romďż˝nilor din afara hotarelor. Desi unele institutii culturale si ONG-uri sprijinďż˝ editarea unor publicatii de suflet, contributiile lor nu sďż˝nt gestionate preferential. ďż˝n prezent, nord bucovinenii nu au nici un cotidian social-politic, economic si cultural, precum a fost „Zorile Bucovinei“. Apar, sporadic, cďż˝teva publicatii independente, dar colectia lor lipseste si ďż˝n biblioteci si la Asociatia Culturalďż˝ „Mihai Eminescu“. Nici Chisinďż˝ul nu gďż˝seste modalitatea de a asigura Nordului Bucovinei mďż˝car cu cďż˝te un exemplar din „Limba romďż˝nďż˝“ sau alte editii, sponsorizate de Romďż˝nia. Ba mai rďż˝u, autoritďż˝tile Republicii Moldova fac un deserviciu culturii romďż˝nesti din regiunile Cernďż˝uti si Odesa, afectďż˝nd grav situatia institutiilor de ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝nt cu „limba moldoveneascďż˝“, oficializatďż˝ de anacronica Constitutie procomunistďż˝. ďż˝n scrisoarea semnatďż˝ de 27 de fruntasi ai diasporei romďż˝nesti din Ucraina, ďż˝n frunte cu deputatul ďż˝n Rada Supremďż˝ a Ucrainei, presedintele Uniunii Interregionale „Comunitatea Romďż˝neascďż˝ din Ucraina“, dr. Ion Popescu, se cere adoptarea limbii romďż˝ne ca limbďż˝ oficialďż˝. Dar Parlamentul Republicii Moldova nu se grďż˝beste cu restabilirea adevďż˝rului stiintific, sustinut de academicieni rusi, ucraineni, italieni, turnďż˝nd apďż˝ ďż˝n continuare la moara „moldovenismului“, plďż˝smuit de vďż˝nzďż˝torii de neam, gen A. Fetescu sau V. Stati. N-am de gďż˝nd sďż˝ ďż˝nvinuiesc societatea civicďż˝ nord bucovineanďż˝ de inertie, atunci cďż˝nd ea lipseste cu desďż˝vďż˝rsire. Psihoza incertitudinii i-a afectat pe multi luptďż˝tori si sufletisti. Unii din ei s-au prostituat intelectual. ďż˝si uitďż˝ menirea de a fi ďż˝n opozitie fatďż˝ de putere, fatďż˝ de tiranie. Pun vorbele ďż˝naintea faptelor. Din cauza blocajului mental, romďż˝nii din Bucovina lui Eminescu sďż˝nt transformati ďż˝ntr-o masďż˝ anonimďż˝ cu reputatie maculatďż˝. ďż˝n comparatie cu minoritatea ungarďż˝ de la noi, minoritatea romďż˝neascďż˝ din Ucraina pare a fi amputatďż˝ si social si spiritual. Nu cunosc toate justificďż˝rile atenuante, dar mďż˝ doare acest spatiu, ďż˝nstrďż˝inat si pustiit de idei, de fibra sďż˝nďż˝toasďż˝ a romďż˝nismului, de libertatea alegerii, forta cea mai puternicďż˝ a omului civilizat.

Profesor Vlad VLAS, Piatra Neamt