C�r�mid�ria tiganilor din Bicaz, proiect reluat

• dupďż˝ ce au fost tocati aproape 30.000 de euro din fonduri Phare, pentru constructia unei cďż˝rďż˝midďż˝rii la Bicaz, povestea a revenit ďż˝n actualitate • reprezentantii rromilor din Bicaz vor sďż˝ reia proiectul fabricii de cďż˝rďż˝midďż˝ • pentru asta ar fi nevoie de 60.000 de euro •

Vechea poveste a cďż˝rďż˝midďż˝riei rromilor din Bicaz a revenit, dupďż˝ cďż˝tiva ani, din nou ďż˝n actualitate. Si asta o datďż˝ cu ďż˝nfiintarea Grupului de Actiune Localďż˝ (GAL) Ceahlďż˝u, ale cďż˝rei baze au fost puse ďż˝n urmďż˝ cu cďż˝teva sďż˝ptďż˝mďż˝ni ďż˝ntr-o ďż˝ntrunire din Poiana Teiului si la care au participat toti cei 40 de de membri, ďż˝nsemnďż˝nd Consiliul Judetean, primďż˝riile din zonďż˝, societďż˝ti, asociatii si unele persoane fizice din zona de munte. Din cadrul acestui organism nou creat, ce si-a propus ca obiectiv general dezvoltarea si promovarea zonei, face parte si Asociatia Rromii din Bicaz, care printre alte initiative ďż˝nscrise ďż˝n program a gďż˝ndit si reluarea proiectului demarat ďż˝n 2001 prin finantare Phare de realizare a unei cďż˝rďż˝midďż˝rii ďż˝n urbea de sub baraj. „Vrem sďż˝ continuďż˝m de fapt lucrďż˝rile ďż˝ncepute ďż˝n 2001 de realizare a unei fabrici de cďż˝rďż˝midďż˝ la Bicaz. Pentru asta vom face un nou proiect. Suma propusďż˝ de noi este de 60.000 de euro, estimativ, avďż˝nd ďż˝n vedere ďż˝n primul rďż˝nd crearea conditiilor pentru a fi asigurate cele patru utilitďż˝ti, apďż˝, gaz, canal si energie electricďż˝. Asta ďż˝n afara clďż˝dirii propriu-zise pe care va trebui s-o ridicďż˝m. Utilajele pe care le-am achizitionat prin vechiul proiect existďż˝, necesitďż˝nd doar o simplďż˝ verificare tehnicďż˝. ďż˝n rest, avem turnatďż˝ fundatia si placa de beton, iar pentru locul de unde vom lua materia primďż˝ existďż˝ deja studiul geotehnic. Chiar dacďż˝, atďż˝t vechiul proiect, cďż˝t si cel pe care-l vom executa, tin de o initiativďż˝ a Asociatiei Rromii din Bicaz, noi nu vrem sďż˝ facem vreo discriminare. Vor putea ca din totalul de 50 de salariati cďż˝ti estimďż˝m a lucra ďż˝n viitoarea cďż˝rďż˝midďż˝rie, o parte sigur vor apartine majoritarilor, mai ales celor ce au o pregďż˝tire de specialitate“, a declarat Marin Pďż˝un, seful Asociatiei Rromii din Bicaz.

Discutii �n Consiliul Local

Cďż˝t priveste vechiul proiect, care la vremea derulďż˝rii a constituit motiv de discutii contradictorii ďż˝n cadrul consiliului local din perioada ex-primarului Ion Crďż˝ciun, seful rromilor a afirmat cďż˝ motivul abandonďż˝rii, dupďż˝ ce Phare acordase douďż˝ transe din valoarea totalďż˝ a investitiei, a decurs din refuzul majoritďż˝tii consilierilor privind aprobarea sumei cuvenite proiectului prin bugetul local. „Nu s-a mai vrut si am fost nevoiti sďż˝ abandonďż˝m lucrďż˝rile. De altfel, asta a avut drept urmare nefinantarea de cďż˝tre Phare a celei de-a treia transe. Oricum, n-am fost obligati sďż˝ dďż˝m banii ďż˝napoi“. Opinia actualei conduceri a orasului Bicaz este cďż˝ un proiect de o astfel de importantďż˝ economicďż˝ necesitďż˝ o analizďż˝ foarte severďż˝, prin care sďż˝ se justifice investitia, dacďż˝ va existďż˝ piatďż˝ de desfacere, dacďż˝ existďż˝ materie primďż˝ si posibilitate de transport, astfel ďż˝ncďż˝t viitoarele costuri ale produsului finit sďż˝ nu fie mari. „Eu cred cďż˝ aceastďż˝ dorintďż˝ a rromilor de a confectiona cďż˝rďż˝midďż˝ nu este rea, dar trebuie fďż˝cute studii amďż˝nuntite asupra conditiilor pe care le are orasul. Mďż˝ refer la materia primďż˝ si toate celelalte. Din cďż˝te cunosc la vechiul proiect s-a mers ca sursďż˝ de materii prime pe terenul argilos situat undeva pe islazul Cďż˝rbuna, ori eu nu pot sďż˝ permit sďż˝ se distrugďż˝ imasul ce apartine bicďż˝jenilor dintotdeauna. Nu-mi dďż˝ voie legea. Oricum, deocamdatďż˝ este doar o propunere, pďż˝nďż˝ la materializarea ei va trebui parcurs un drum lung. Referitor la vechiul proiect, la preluarea mandatului ďż˝n 2004, investitia era stopatďż˝, fiind probleme privind finantarea din ambele pďż˝rti, Phare si Consiliul Local. Asa cďż˝, existďż˝nd unele suspiciuni privind cheltuirea banilor, nu puteam sďż˝-mi permit a aproba alte fonduri“, a afirmat Constantin Catrinoiu, primarul orasului Bicaz.

Istoria unui esec

Creditul nerambursabil acordat de Phare �n anul 2001, pentru constructia unei fabrici de c�r�mid� pentru etnicii din Bicaz a fost cheltuit �n �ntregime, f�r� ca proiectul s� fie finalizat. Au fost cheltuiti 24.000 de euro, banii respectivi fiind folositi, �n mare parte, pentru achizitionarea unor utilaje care si acum zac �n curtea unei societ�ti. La vremea respectiv� s-a mai construit un gard si au fost pl�titi membrii comitetului de implementare a programului. Mai exact, pentru achizitionarea utilajelor s-au achitat peste 600 de milioane de lei, iar pentru realizarea a 60 de metri liniari de gard s-au pl�tit peste 200 de milioane de lei. Ideea construirii unei fabrici de c�r�mid� a luat nastere �n urma unei �nt�lniri a tiganilor din oras cu primarul Cr�ciun si Gheorghe Copot, reprezentantul rromilor la nivel de judet. Alesul local a contactat, ulterior, Centrul de Resurse pentru Comunitatea Romilor din Cluj, f�c�nd demersuri pentru obtinerea unei finant�ri Phare. A fost �ntocmit un proiect de c�tre Prim�ria Bicaz, consider�ndu-se necesari pentru punerea �n practic� a ideii 48.000 de euro, Consiliul Local aprob�nd �n acelasi timp �nfiintarea societ�tii C�r�mida SRL, ca persoan� juridic�, asociat unic fiind orasul Bicaz. S-a stabilit ca societatea s� fie subordonat� Consiliului Local, ca autoritate a administratiei publice locale. Dintre cele 40 de proiecte depuse pentru rromii din tar� a obtinut aprobarea si proiectul bic�jean, dar numai la o valoare de 29.900 euro. Pe 28 septembrie 2001 a fost virat� prima trans�, �n valoare de 19.439 euro, iar pe 20 februarie 2002 a fost virat� a doua, de 4.500 de euro. Urma s� soseasc� si o a treia trans�, de 6.000 euro, dar asta numai �n conditiile �n care ar fi fost respectat graficul executiei lucr�rilor de investitii si termenul de dare �n folosint� (exploatare), care a fost stabilit pentru luna martie 2002. Cum termenul nu a fost respectat, cei 6.000 de euro nu au mai ajuns la Bicaz. Ca partener, Consiliul Local Bicaz trebuia s� contribuie cu 7.937 euro. Fondurile primite au fost folosite pentru achizitionarea de utilaje, respectiv pres� c�r�mid�, benzi transportatoare si aparat m�runtit. Prim�ria si-a adus contributia b�neasc� ca partener de afacere, pun�nd la b�taie terenul, care a fost evaluat la 259,6 milioane de lei, 102 milioane - �mprejmuire, birotic� 27 milioane si avize 112 milioane de lei. Primarul Cr�ciun punea esecul proiectului pe seama lipsei banilor, si anume a faptului c� suma alocat� de Phare a fost insuficient� finaliz�rii lucr�rilor. Reprezentantii Phare au venit la Bicaz de mai multe ori si aprope de fiecare dat� au plecat sup�rati. Cu toate acestea, nimeni nu a fost tras la r�spundere pentru modul �n care au fost cheltuite fondurile.