Centenara Bicazului a plecat spre alte t�r�muri
• Maria Costin, cea mai �n v�rst� persoan� din or�selul de sub baraj, a trecut la cele vesnice • „Cine vede soarele, vede si moartea. Am f�cut 100 de ani, dar parc� as vrea s� m� duc la «ceilalti»“, declara b�tr�na vara trecut� • Maria Costin, singura bic�jeanc� de peste 100 de ani, v�rst� �mplinit� �n august 2010, a trecut, �n urm� cu c�teva zile, la cele vesnice. Distinsa centenar� a Bicazului a l�sat �n urma sa copiii, nepotii si str�nepotii, nu putini la num�r, care au tinut s-o conduc� pe ultimul drum. Maria Costin s-a petrecut �ntru vesnicie cu demnitate, accept�ndu-si trecerea, senin� la chip si la suflet. De altfel, la �mplinirea a 100 de ani, declara c� nu-i este fric� de moarte, consider�nd marea trecere ca pe ceva firesc: „Cine vede soarele, vede si moartea. Si-apoi, numai Dumnezeu stie c�nd s� te treac� pe cel�lalt t�r�m. Am f�cut 100 de ani, dar parc� as vrea s� m� duc la «ceilalti»“. V�duv� de veteran de r�zboi, mam� a cinci copii, cu 10 nepoti si 15 str�nepoti, toti oameni cu stare si realizati, functie de vremi si vremuri, decanul de v�rst� de p�n� mai ieri al urbei de sub baraj, a fost socotit de c�tre bic�jeni f�r� rezerve cronicarul secolului trecut si al primului deceniu al secolului XXI. Soarta i-a h�r�zit s� treac� prin ambele conflagratii mondiale, prin foametea din ‘47, prin perioada comunist�, s� afle ceea ce presupunea viata cotidian� la Domeniul Coroanei, simtind prezenta la Bicaz a Regilor Carol al II-lea si Mihai I, a Reginei Maria si a altor fete �nalte ale monarhiei rom�nesti, s� asiste la constructia barajului, iar �n urm� cu peste dou�zeci de ani, s� fie martor al Revolutiei din ‘89. �n toat� aceast� perioad� a fost, pe r�nd, patroana unei brut�rii, una dintre cele dou� existente �n perioada interbelic� la Bicaz, iar dup� nationalizare a lucrat la fabrica de p�ine a orasului si c�tiva ani la fabrica de ciment pentru a-si �mplini vechimea �n munc� necesar� pension�rii. A locuit �n propria-i cas�, �n cartierul Capsa, cu una dintre fiice, a tr�it dintr-o pensie de 400 lei, la care s-au adaugat cele c�teva zeci de lei, drept recunostint� pentru calitatea de v�duv� de veteran de r�zboi. Femeia a crezut toat� viata �n banul obtinut prin munc� cinstit�. Ea a fost cea care a gospod�rit bugetul casei, chiar si atunci c�nd, patroan� fiind, muncea cot la cot cu brutarii, s�lt�nd sacii de f�in� si c�r�ndu-i cu spatele si, mai apoi, dr�m�luind cu rost fiece b�nut. Sfatul s�u pentru t�n�ra generatie era s� munceasc�, s� respecte pe cei �n v�rst�, iar cei plecati �n str�in�tate s� se �ntoarc� acas�, aici, unde s�nt multe de f�cut. De remarcat era luciditatea b�tr�nei si receptivitatea sa la informatie. �n fiecare dimineat� asculta radio-ul si afla stirile. Era la curent si cu ceea ce presupun cip-urile si despre pozitia P�rintelui Iustin pe aceast� tem�. C�t priveste pe marele duhovnic de la M�n�stirea Petru Vod�, bic�jeanca avea numai vorbe bune, cunosc�ndu-l �nc� din perioada c�nd p�rintele era la M�n�stirea Bistrita. Desi nu fusese niciodat� la Petru Vod� stia c� acolo s-au f�cut lucruri bune si c� p�rintele binecuv�nteaz� zi si noapte pe toti cei aflati �n nevoint�. Referitor la modul ei de viat�, bic�jeanca afirma f�r� nici o retinere c� i-au pl�cut munca fizic�, dar si cea intelectual�, at�t c�t a presupus activitatea contabiliceasc�. N-a f�cut rabat de la o mas� bogat�, ce musai trebuia s� aib� �n meniu si o bucat� de carne. A gustat ori de c�te ori a avut prilejul c�te o gur� de vin, dar numai din acela din care au b�ut voievozii, adic�telea natural. Spre cinstea sa a dus o viat� echilibrat�, fiind un exemplu pentru tr�itorii locului. Acum, la �nceput de prim�var�, i-a fost dat s� plece �n c�l�toria f�r� de �ntoarcere. Bic�jenii �i vor p�stra o vie amintire. E
|