Remember 4 martie ‘77: clipe de groaz�
• romascanul Gigel Nistorescu a povestit cum s-a v�zut cutremurul din martie ‘77, pe o strad� din municipiu • a fost impresionat si marcat mult� vreme de aceast� nenorocire •
Totul a �nceput �n urm� cu 44 de ani, pe 4 martie, 1977, la ora 21.20! Timp de 56 de secunde, p�m�ntul s-a cutremurat �ntr-unul dintre cele mai sumbre si tragice cutremure din tara noastr�, care a condus la un num�r de 1.570 de morti si zeci de mii de r�niti. Aproape 30% din teritoriul Rom�niei a fost atunci puternic afectat. Magnitudinea a fost de 7,2 grade. Moartea a luat multe suflete si nu a tinut seama c� e viata unui om simplu sau c� s�nt cele ale Doinei Badea, a lui Toma Caragiu sau a lui Alexandru Boc�net. Multi cunosc despre ce s-a �nt�mplat atunci, �ns� poate povestea lui Gigel Nistorescu, este una special�, tr�it� prin ochii t�n�rului de 19 ani, pe atunci. „Eram �n cas�, dup� ce venisem din oras. Mama, Dumnezeu s� o ierte, mi-a asezat masa si s-a apucat s� mai croseteze ceva, �n fata televizorului. Pe la 21.20, am auzit ceva ca un huruit, lingura am �nceput s� o duc la ureche, peretii au �nceput s� trosneasc�, iar din dulapul de buc�t�rie au �nceput s� cad� pe mozaicul din buc�t�rie, paharele unul dup� altul. Mama a �nceput s� tipe c� e cutremur si s� cobor�m sc�rile mai repede, cu cei doi frati ai mei mai mici. Cea mai mare prostie, pentru c� apartamentul nostru cu trei camere era situat la etajul lV al blocului 18, de pe strada Anton Pann. Am t�snit, cu hainele cu care eram �mbr�cati, pe sc�ri, �n jos. Undele seismului ne aruncau de l�ng� balustrad� �n perete si �napoi, �ntr-un dute-vino, p�n� ce am reusit s� iesim afar�, c�t mai departe de bloc. Au mai durat cel putin 20 de secunde de dans al blocului, �n timp ce de pe acoperisul unui bloc vecin, c�r�mizile hornurilor veneau �ntr-un ropot amenint�tor spre sol. Sute de oameni, multi �mbr�cati sumar, zgribuleau pe afar� �n seara destul de rece de martie. Am v�zut cu ochii mei cum mama unui vecin de al nostru de la ultima scar�, a s�rit de pe balustrada balconului, situat la etajul unu, doar �n furou. Nu a p�tit nimic si nimeni nu a observat c� este �mbr�cat� sumar. Ce mai conta �n acele clipe de groaz�?“, a dep�nat din tristele amintiri Gigel Nistorescu.
„A fost groaznic...“
Acesta a povestit apoi cu mult umor, noaptea petrecut� afar�, patrul�nd pe strada Anton Pann. „�mpreun� cu alti copii din vecini am comentat, cu inima c�t un purice, evenimentul, nu mai trecuser�m prin asa ceva. Am f�cut zeci de ture pe Anton Pann. Tin minte c� la Alimentara vis a vis de cr�sma lui «Avram», asa dup� cum era cunoscut restaurantul, picaser� toate produsele din rafturi. Sticle sparte, de b�uturi, amestecate cu borcane de bulion, zacusc� si alte conserve, formau r�uri pe podeaua viu si intens colorat�. Totul se z�rea foarte bine prin geamurile sparte de seism. Peste tot numai grupuri de oameni, discut�nd �nfrigurat si astept�nd conform zvonurilor si alte replici ale cutremurului. Nimeni nu a �ndr�znit s� intre �n locuinte mai devreme de 5-6 dimineata. Abia a doua zi si �n cele urm�toare am v�zut adev�ratele dimensiuni ale cutremurului. A fost groaznic si nu as vrea s� mai tr�iesc asemenea experient�, la o asemenea intensitate, pentru c� seisme au mai fost, dar le-am dep�sit mai usor“, a �ncheiat romascanul care acum are 53 de ani si este pensionar pe caz de boal�.
|