Sat medieval din mileniul... III
• prim�ria s-a prins cu Fundatia „Stefan cel Mare“ �ntr-un proiect ce vrea s� ridice circa 130 de case t�r�nesti vechi, locuibile si cu civilizatia mileniului III bine mascat� �n lemn, lut si paie • „Noi am pus la dispozitie o p�sune de 9 hectare, cu pozitie deosebit� si priveliste spre Ceahl�u, ei vin cu gospod�riile si aranjarea lor ca �ntr-un sat“, spune primarul Petru B�ia • „O parte din case vor fi aduse, dar cei care le au deja le pot reloca �n acest asez�m�nt“, spune Niculina Mircea, presedintele fundatiei • La poale de munte, pe marginea lacului Bicaz, undeva �n st�nga viaductului, la cap�tul unui drum pietruit care urc� spre Petru Vod�, va lua fiint� prim�vara asta primul sat medieval construit �n secolul XXI. Asez�m�ntul memorial-medieval-social-cultural, cum este el numit ca titlu de proiect, a unit �n acelasi scop Prim�ria Poiana Teiului si Fundatia „Drept credinciosul voievod Stefan cel Mare si Sf�nt“, dar este pe cale s� angreneze si alte prim�rii de pe Valea Muntelui, cum ar fi de exemplu Hangu. Visul lor e s� aib� „un loc �n care timpul va p�rea s� se fi oprit �n vremuri demult apuse“. Vor s� refac� atmosfera epocii lui Stefan cel Mare, ca mod de viat� cu caracter permanent. Si s-au oprit la Neamt, dup� ce proiecte similare au fost pornite la Brodina de Sus si Orata (Suceava) sau la Braniste (Dolj). Petru B�ia, primarul de Poiana Teiului, s-a al�turat proiectului de c�nd a auzit de el. „Noi am pus la dispozitie o p�sune, dar cu pozitie deosebit�, are priveliste direct� spre Ceahl�u, spre lac, este si putin �n pant�. Ei vin cu constructiile vechi, pe tipuri de gospod�rii, pe mestesuguri, agricultur�, biserici, aranjate �n spatiu ca �ntr-un sat. Au achizitionat deja c�teva case vechi. Urmeaz� s� le aduc� si s� le restaureze. Vor s� fac� asta chiar cu ajutorul mestesugarilor din zon�. Este un proiect ambitios, s� vedem cum �l finaliz�m. Este sat medieval, dar unii din cei interesati vor putea locui acolo, �n spatii de cazare. Vor fi si persoane care s� aib� produse alimentare traditionale. Fundatia a mai f�cut asa ceva la Brodina de Sus, dar la o scar� mai mic�. Nu un asez�m�nt pe 9 hectare cum va fi la noi“, zice acesta. �n m�sura �n care se va putea, primarul B�ia n-are nici o rezerv� �n a implica autoritatea local� si financiar, nu doar cu terenuri date �n folosint�. Si s-a angajat deja c� va rezolva problema drumului pietruit, care trebuie amenajat s� reziste pe orice fel de vreme. „Ideea face parte din obiectivul fundatiei, de re�nviere a traditiei t�r�nesti din zona Moldovei �n general si tinutul Neamtului �n special. Vrem s� fie o poart� �n timp spre casa si gospod�ria t�r�neasc�, care s� armonizeze elementele arhitecturale traditionale, specifice mediului rural si mestesuguri. �n zon� vom face si o mic� reactualizare a Culturii Cucuteni, prin realizarea a 20 de locuinte functionale �n spiritul acestei culturi. Mircea Ceac�ru si arhitectul Constantin Preoteasa, specialist �n Cucuteni, vor sprijini asta“, spune Elena Iftimie, vicepresedintele Fundatiei „Stefan cel Mare“ si coordonatorul proiectului.
„�ncerc�m s� respect�m particularit�tile Neamtului“
Vor fi 133 de case t�r�nesti, din diferite zone ale Moldovei, �mp�rtite pe categorii de folosint�. Pe l�ng� cele 20 de case Cucuteni locuibile, vor mai fi 30 de case sociale, c� fundatia se ocup� si cu sprijinirea s�rmanilor. „�n aceste case vor locui 10 copii, 10 tineri si 10 b�tr�ni. Vor fi locuinte temporare, pentru studiu sau odihn�“, a mai sustinut Elena Iftimie. Vor mai fi aduse 13 biserici, mai mari sau mai mici, iar pentru viata social� a satului va fi amenajat un amfiteatru pe treptele naturale ale terenului. Alte 25 de constructii vor avea caracter mestesug�resc, cu tot cu anexele de rigoare. Aici �nc� se lucreaz� la idei. „Vedem ce specialisti g�sim, c� vrem s� respect�m c�t mai bine traditiile t�r�nesti. Nu stim c�ti mesteri autentici s�nt. Dar vrem s� avem acolo ateliere de cojoc�rit, dulgherie, t�mpl�rie, dog�rit, dr�nitit, funierit, lum�n�rit, v�r�rit, rot�rit, fier�rit, precum si �ncondeiere de ou�, cusut, c�s�rit, ceramic�, �mpletituri (din papur�, p�nusi, r�chit�), articole bisericesti si anexe gospod�resti �n care se va prepara hran� din productie proprie, absolut natural� si traditional�. Toti locuitorii din sat si zona �nvecinat� vor fi implicati �n asta. Vrem s� implic�m toti oamenii din Neamt, c� este un proiect pentru �ntreg judetul“, mai afirm� coordonatorul proiectului. Pentru a se realiza satul medieval, oamenilor cu case vechi li se va propune s� se mute aici, iar celor care nu doresc li se vor face oferte de cump�rare sau de donatie. „O parte din case vor fi aduse, dar cei care le au deja le pot reloca �n acest asez�m�nt. Ei vor r�m�ne proprietari si se vor ocupa de administrarea lor beneficiind totodat� de avantajele acestui asez�m�nt. Noi, ca fundatie, nu urm�rim scopuri patrimoniale. Unele s�nt cump�rate, altele s�nt date �n folosint�, plus donatii cu ce mai are fiecare pe acas�, unelte si obiecte. Va fi un parteneriat cu proprietarul. Conditia foarte important� este ca s� se respecte scopul si principiile fundatiei, mai ales traditia. �ncerc�m s� respect�m particularit�tile Neamtului. Toate constructiile vor fi din lemn, p�m�nt, paie si sticl� la geamuri, dar va exista si confortul mileniului III, la �nc�lzirea cu centrale, de exemplu. Nu va fi �ns� plastic si nu veti vedea termopane. Nu am calculat �nc� investitia. S�ntem �n faza de proiect. Acum s�nt vorbe, vise, dar �n aprilie vom �ncepe mutarea primelor case“, mai spune Niculina Mircea.
|