GOOGLE - LENEA INTELECTUAL�
• elevii apeleaz� tot mai des la informatiile oferite de internet c�nd e vorba s� �si fac� temele • din p�cate, multi dintre ei vin la scoal� cu referate copiate • profesorii sustin c� de preferat este s� li se dea copiilor teme care s� �i determine s� g�ndeasc� si s� nu fie �ncurajat� „lenea intelectual�“ • Cei mai multi elevi ai zilelor noastre au devenit dependenti de internet si asta din dou� motive: pe de o parte se folosesc de aceast� surs� inepuizabil� de informatii pentru a sc�pa de temele scolare, lu�nd de-a gata lucr�ri postate de altii, iar pe de alt� parte au sansa de a se documenta si de a afla datele care �i intereseaz�. Exist� dou� jum�t�ti ale paharului �n aceast� „afacere“ - cea plin� e c� se pot g�si informatii din orice domeniu si pot fi valorificate �n interesul copiilor, iar partea prost� este c� se �ntretine o solutie imoral� la sarcinile date de c�tre dasc�li. Una peste alta, se constat� c� cel mai bun meditator al elevilor rom�ni este Google, care dac� primeste un „search“ (c�utare) ofer� solutii pentru orice tem�, fie ea la rom�n�, englez�, biologie, chiar si fizic� sau matematic�. Site-urile care le stau la dispozitie s�nt www.referat.clopotel.ro, www.referatele.com, www.referat-scoala.ro sau www.referat.ro. Cele mai multe s�nt gratuite, dar accesarea unora dintre ele cost� c�tiva euro, iar plata se poate face prin SMS sau cu ajutorul cardului.
Matematica, dificil de copiat
Cele mai usoare referate se g�sesc la disciplinele umaniste, care se bazeaz� pe „vorb�rie“ si nu pe cele reale, cu date tehnice. Matematica este un exemplu de disciplin� la care e cam greu s� g�sesti rezolvarea exercitiilor si problemelor pe internet. „La matematic� e mai greu s� dai c�utare pe internet ca s� afli cum s� rezolvi ceva. Matematica presupune g�ndire, �nseamn� munc� intelectual�, �nseamn� folosirea de metode“, a declarat C�t�lin P�cean, profesor de matematic� la Scoala nr. 2 Piatra Neamt. Chiar dac� nu se dau rezolv�ri „mur�-n gur�“, celor ce vor ajutor de pe internet la matematic� le vine �n sprijin un site care prezint� metode de rezolvare a problemelor - www.meditatiionline.ro. Si dac� nici aici nu g�sesc ajutor, elevii pot intra pe un forum - www.tpu.ro (toti pentru unul) si �ntreab� cine stie cum se rezolv� un exercitiu. Cineva care stie rezolvarea i-o prezint� celui care cere ajutor si astfel se realizeaz� o conlucrare, copiii sprijinindu-se reciproc. �ns�, avantajat este cel care a muncit s� ajung� la rezultatul corect, nu si cel care a cerut „ajutor“.
Rom�na, istoria - disciplinele cu cele mai multe oferte
At�t elevii c�t si dasc�lii sustin c� o tem� care presupune realizarea unui referat poate fi rezolvat� cu ajutorul internetului dac� cerintele formulate de profesor s�nt derizorii. Dac� dasc�lul e mai putin exigent exist� si riscul acesta. „Scopul site-urilor precum www.referate.ro este de a furniza solutii nemuncite, f�r� a se simti cineva vinovat c� a comis un furt intelectual sau impostur�. Eu cred c� merge numai dac� profesorul �nchide ochii. S�nt mai multe c�i pentru ca profesorul s� g�seasc� de unde a copiat elevul. Un profesor care �si cunoaste elevii poate s� aprecieze dac� o lucrare este sau nu f�cut� de cel �n cauz� pentru c� �i vede evolutia la orele sale. Nu e suficient ca elevul s� vin� cu acel referat, trebuie s� mai si stie ce scrie acolo si s� �l sustin� �n fata clasei. Nu e posibil s� vezi ceva impecabil, �ntr-un text stiintific de mare acuratete, iar elevul s� nu poat� s� lege dou� vorbe pe subiect. Si nici nu e corect fat� de elevii care muncesc de la primul si p�n� la ultimul cuv�nt din referat, s� fie pusi pe aceeasi balant� cu elevii care dau un «search» si �n c�teva minute si-au terminat treaba“, este de p�rere Mihaela Pricope, elev� �n clasa a XI-a la Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu“.
„Eu vreau s� v�d produsul muncii copiilor, nu cum stiu s� fac� «copy-paste»“
Cu toat� opozitia ar�tat� de unii, exist� totusi teme care se preteaz� la a fi realizate cu ajutorul lui Google. Ca de exemplu, caracterizarea unui personaj. Doar c� de multe ori caracterizarea e scoas� la imprimant�, iar elevul ia „toat� m�na“, desi i-ar fi suficient „un deget“. Pentru a se evita astfel de situatii, profesorul trebuie s� impun� cerinte care s� �i pun� pe copii cu burta pe carte. „Cel mai mare dezavantaj al internetului este c� �ncurajeaz� «lenea intelectual�» pentru c� elevii preiau de-a gata o informatie, uneori ne�nteleas�. Plus c� s�nt suficiente informatii pe internet care nu s�nt reale. Ca s� evit s� m� trezesc cu astfel de situatii le solicit elevilor s� scrie referatele de m�n�. Pentru cele care s�nt copiate de pe calculator solicit refacerea lor. Este greu s� nu �mi dau seama dac� o lucrare este original� sau nu. Se pot prelua unele idei de pe internet, dar trebuie lucrat pentru a li se da o form� final� �ntr-o lucrare. Eu vreau s� v�d produsul muncii copiilor, nu cum stiu s� fac� «copy-paste». Acesta este cel mai mare pericol si din p�cate se practic� la scar� larg�. Nu se �nt�mpl� doar la nivelul liceal, ci si la gimnaziu, la clase primare. Internetul are �ns� si avantaje. Si m� refer la sursa de informatii pe care o asigur�. Este o alternativ� la carte, desi eu personal pretuiesc mai mult lecturarea unei c�rti. Dar se spune c� viitorul apartine internetului si nu bibliotecilor. Pentru activitatea didactic� m� folosesc foarte mult de internet. Aflu foarte multe informatii pe care le ofer elevilor, pentru ca �mpreun� s� realiz�m o activitate didactic� impecabil�“, a declarat Mihaela Gherghelescu, profesor de istorie la Colegiul National „Gheorghe Asachi“.
Un dasc�l care nu foloseste internetul, v�zut ca un profesor comunist
De beneficiile internetului a vorbit si Gabriela Banu, profesor de discipline tehnice �n cadrul Colegiului Tehnic de Transporturi Piatra Neamt. „S�nt la un liceu la care posibilit�tile materiale ale elevilor s�nt limitate si atunci folosesc eu internetul pentru toate document�rile. De exemplu, la disciplina constructorul de automobile, dac� n-as folosi internetul, nu stiu cum m-as descurca �n fata elevilor. Un dasc�l care nu foloseste internetul �n vremurile actuale este v�zut ca un profesor comunist. Iar pe copii nu-i poti opri s� nu acceseze site-urile. Povestea e s� fie supravegheati si s� nu se uite pe orice. Ca s� nu am surprize c� �mi aduc referate de pe internet, le dau teme cu �ntreb�ri care �i pun s� g�ndeasc� independent. Internetul este dovada comodit�tii, si a elevilor, si a cadrelor didactice. Temele mele �nseamn� efort al g�ndirii. La mine tot timpul exist� �ntrebarea de nota 10 si ca profesor este imposibil s� nu recunosc o lucrare copiat� de una muncit� efectiv. Si e important s�-i spui copilului c�nd l-ai prins c� nu e cinstit“, a declarat profesoara de Masini termice, motoare si legislatie rutier� de la Colegiul Tehnic de Transporturi.
Putin internet si la gr�di
Cobor�nd nivelul de studii, print�rile de pe calculator se folosesc si la cei mai mici dintre cei ce fac primii pasi �n educatie - prescolarii. Multe dintre educatoare le cer micutilor s� aduc� la gr�dinit� diverse imagini de pe internet. Doar c� astfel de sarcini cad �n grija p�rintilor. �n mediul rural astfel de solicit�ri s�nt mai rare, responsabile de c�utarea pe net fiind educatoarele. „Copiii mei nu au internet acas�, dar intru eu zilnic si m� pun la punct cu toate nout�tile. C�nd este cazul, �i rog pe p�rinti s� le dea copiilor pentru a aduce la gr�dinit� c�rti si reviste cu imagini, poezii si povesti despre ceea ce discut�m �n cadrul activit�tilor tematice s�pt�m�nale. C�nd am avut de studiat animalele domestice am mers �n gospod�ria unui cet�tean, unde am observat exemplarele crescute de el“, a declarat un profesor pentru �nv�t�m�nt prescolar, Elena Chisor, de la Gr�dinita P�ng�r�cior.
|