Digul Bistritei, programat s� reziste vreo 40 de ani
• investitia a fost realizat� �n patru luni jum�tate, a l�tit albia r�ului la 150 de metri si va ap�ra at�t groapa de gunoi, c�t si sursele de ap� ale pietrenilor de la V�n�tori Bistrita poate s� vin� cu p�n� la 1.800 mc/s debit si tot nu va mai face necazuri pietrenilor care locuiesc �n V�n�tori. Si nici nu va mai inunda groapa de gunoi a orasului, risc�nd astfel s� dea peste cap managementul ecologic al deseurilor sau sursele de ap� potabil�. Prin digul ridicat �n zon� de prim�rie, s-a asigurat at�t protectia malurilor, c�t si l�rgirea albiei suficient c�t s� �ncap� o Bistrit� umflat� de ploi si torenti. Proiectul a fost prezentat ieri de prim�rie, dat fiind c� a ajuns la final, iar viceprimarul Dragos Chitic s-a declarat foarte multumit. „Era absolut necesar, tin�nd cont de fenomenele meteo extreme care au avut loc �n ultimii ani si la Piatra Neamt. Au produs inundatii inclusiv �n zona la care s-a referit acest proiect. Investitia se adaug� altor proiecte cu finantare european�, care vor duce Piatra pe un loc fruntas �n ce priveste valoarea fondurilor europene absorbite, dac� ne referim la Regiunea Nord-Est. Multumesc echipei care s-a ocupat de obtinerea finant�rii, celor care s-au ocupat de buna implementare a lui, celor patru firme care au c�stigat licitatia �n asociere - TLSIT, General Construct, Moldocor si Hidroserv. S-a lucrat bine si realizarea �n doar patru luni si jum�tate demonstreaz� c� atunci c�nd firmele se pun pe treab� pot duce la bun sf�rsit un proiect“, a declarat Dragos Chitic. Irina Vasiliu, manager de proiect din partea prim�riei, a detaliat lucr�rile. Aceasta a precizat c� ideea a ap�rut dup� ce acum cinci ani inundatiile au erodat puternic malul st�ng al Bistritei, pun�nd �n pericol depozitul ecologic, �n constructie la acea vreme. Digul s-a impus oarecum de la sine si, odat� ap�rut� posibilitatea de finantare prin mecanismele financiare puse la b�taie de Norvegia, Islanda si Lichtenstein, s-a f�cut proiectul. S-a asigurat nu doar protectia gropii de gunoi, ci si calitatea apei furnizate �n zon�, pentru c� experienta arat� c� Bistrita obisnuieste s� ias� din matc� o dat� la cinci ani �n zona Pietrei. De altfel, anul trecut, �n iunie, taman c�nd se apucaser� constructorii de dig, primele lucr�ri au fost spulberate de r�u, care a venit atunci cu 1.000 mc/s debit dup� c�teva zile de ploi continue. �n iulie, firmele au fost nevoite s-o ia de la cap�t, iar �n octombrie au dat la gata lucrarea. Irina Vasiliu a mai spus c� materialul din interiorul digului este balastul din albie, iar aceasta a fost l�tit� acum la 150 m, ca s�-i fac� destul loc apei �n caz de crestere a debitului. Lungimea total� a digului este de 1.285 m, din care 987 s�nt �n linie dreapt�, iar capetele s�nt �ncastrate �n maluri. Patru straturi de materiale, unele revolutionare pentru tara noastr�, asigur� protectia, etanseitatea si anti-eroziunea st�vilarului. „�nainte de proiect, depozitul era ap�rat p�n� la 800 mc/s debit al Bistritei. Acum merge p�n� la 1.800 mc. P�n� acum, la fiecare cinci ani aveam inundatii. Sper�m ca timp de 40 de ani, c�t e preconizat s� reziste acest dig, s� nu mai avem probleme“, a declarat Irina Vasiliu.
|