Fragmentarium public
La vita e bella
A �nceput iarna s�-si arate coltii, gerul s� ne frig� sub cerul sticlos, caloriferele s� pl�ng� si benzina s� devin� tot mai pretioas�.
Rom�nia iese mereu din criz�. Cel putin o dat� la dou� s�pt�m�ni. Cel putin asa se �ntelege din declaratiile r�spicate ale presedintelui si premierului. �n public. E firesc s� ne �ntreb�m, prin urmare, pe unde intr� mereu �napoi? Ca s� ias� din nou, evident, spre satisfactia public� a celor de la c�rma t�rii. Tot la dou� s�pt�m�ni, fireste. Si tot public. R�t�cim tot mai dezorientati printre ruinurile unei societ�ti ce va fi fost c�ndva m�ndr� de istoria ei, de ob�rsiile cotropite de timp si �nnobilate de fapte demne de natura uman�. M� uit azi, cu stupoare, la ceata de petrec�reti din Parlament si �mi aduc aminte de vremuri apuse c�nd, ca tot omul, ne mai bucuram si noi de s�rb�tori. Un buhai m�t�h�los, cu ceafa groas� ca a bulgarilor si dentitia prognat� de r�pitor, �ndeamn� la gioc, veselie si bucurie. Buzunarul troznind de euro �i creeaz� un confort l�untric ce se vrea exteriorizat prin procedeul clasic al expierii prin muzic�.
Mare veselie, mare, �n tab�ra conduc�torilor. L�utari, soric, slan� si sampanie ca la m�-sa pe prisp�. M�m�ligarii de ieri s�nt atotputernicii de azi. A f�cut Dumnezeu dreptate si a l�sat clasa muncitoare s� conduc� natia spre Iad. Pentru a doua oar� �n ultima jum�tate de veac. Parlamentarul cu reflexe de sofer de Rab� are si ceva muzicalitate din n�scare, maxilarul puternic si gura carnasier� reproduc aproximativ cele trei colinde trudite de veacuri, repetentul clasei este �n sf�rsit fericit c� se poate bucura de binefacerile nesperate ale democratiei rom�nesti. Si c� poate c�nta; cu gura plin�. �n public. Vladimir Putin a c�ntat si el, tot �n public, o melodie a lui Louis Armstrong. Ba a �ncercat si clapele pianului ce a slobozit c�teva sunete chinuite. Si dac� premierul rus a st�rnit comentarii apreciative si de bun� seam�, �ndatoritoare, din partea mai multor vedete occidentale, parlamentarul rom�n nu s-a putut bucura dec�t de satisfactia Robertei Anastase. Care era �n public.
Baletul, �n comunism si acum
Mi-aduc aminte cum, pe vremuri, numele unei balerine „en vogue“ era asociat, �n glum�, fireste, cu cel al unei prim secretare; tot „en vogue“. Pe atunci mai aveam uneori chef s� r�d. Azi ne-a pierit p�n� si z�mbetul. �ntr-o tar� �n care, se pare, veselia e �n toi. Rom�nii se preg�tesc de s�rb�tori. Cete de l�l�itori de Bucuresti se preg�tesc, la r�ndu-le, s� umble prin tar� pentru a-si umple buzunarele cu mii de euro scosi de prin buzunarele contribuabililor. �ntre timp, prin orasele patriei, mii de oameni, b�tr�ni si bolnavi, stau c�te cincisprezece ore �n frig pentru a se bucura de binefacerile unui kilogram de zah�r, f�in� si un pui costeliv. E curios, totusi, c� foarte multi s�nt deja entuziasmati de z�pada de pe omniprezentele p�rtii. Cu ce dracu, nu-mi pot explica. Pentru c� un calcul simplu �mi arat� c� salariul meu de profesor de aproape patru decenii n-ar putea acoperi dec�t cel mult dou� nopti �ntr-o statiune de munte; evident, dac� as avea m�ncarea la sufertas si transportul subventionat de CFR. �n comunism, cel putin, unii stiau unde le e locul. Oamenii cinstiti si-au f�cut datoria si au muncit pe spetite ca si acum. Altii se aflau, tot ca si acum dealtfel, �n fata hotelurilor, �n c�utare de valut�. Sau de bagaje uitate. �ntreprinz�torii de azi. Obisnuiti s� stea �n frig si zloat�, s� ia c�teva suturi �n cur de la plutonieri si s� revin� pe pozitii dup� ce dom’ colonel �si primea portia. Asa se explic� de ce unii bugetari galonati de azi au vile pe care le-ar invidia si Bill Gates. Oricum, �n ciuda a ceea ce se spune, nici dracu nu-ti avea grija dac� la un chef �n familie f�ceai glume despre balerine si primi secretari. Era mai greu cu cei din urm�... �n public. Ca si acum, de altfel.
Vedet� cu orice pret
L�l�iala pe „negativ“, cum e denumit �ndeobste acompaniamentul modern a devenit o boal� national�. Orice educatoare si-a descoperit vocatia de �ndrum�tor muzical pe t�r�mul muzicii usoare. Mii de copii chinuiti de o ceat� �ntreag� de „specialisti“ �n muzic�, coregrafie, body-building, modelling, logoping, fac o afacere prosper� din exploatarea vanit�tii unor p�rinti tembeli care-si vor progenitura „vedet�“ cu orice pret. �n mod public. Asa se face c� �n Rom�nia sec�tuit� de criz� s-a dezvoltat monstruos o industrie coplesitoare alc�tuit� de profitori ai momentului - mare parte provenind din teritoriul didactic - care, cu mijloace moderne si imbatabile, pornind de la calculator si merg�nd p�n� la relatiile cu casele de productie, storc din tutorii extaziati ultima f�r�m� de vitalitate. Compozitori, alt�dat� onesti, textieri de doi bani care-si v�nd productiile axate �ndeosebi pe dragostea juvenil� pe sute de euro, indivizi total analfabeti muzicali care si-au luat „scule“ de ultim� or� si s�nt mai inspirati dec�t Berlioz, exploateaz� cu nesimtire ignoranta unor tipi cu bani si cu prea putin� aplecare �ntr-ale muzicii. Fiecare or�sel din Rom�nia are un festival international, care exhib�, �n public, cu o total� lips� de pudicitate performantele demne de mil�, uneori, ale micilor artisti. Mai mult dec�t at�t, aceast� funest� initiativ� este considerat� drept un act cultural de cea mai mare important�. Prin urmare, s� nu ne mir�m c� un consiliu, local sau judetean, tot un drac - alc�tuit, dup� c�te prea bine se stie, numai din specialisti - sprijin� cu nonsalant� eforturile celor ce se simt chemati s� fac� demersul lor... public. Pentru c� La vita e bella mai ales �n... public.
|