Fragmentarium public

La vita e bella

A �nceput iarna s�-si arate coltii, gerul s� ne frig� sub cerul sticlos, caloriferele s� pl�ng� si benzina s� devin� tot mai pretioas�.
Rom�nia iese mereu din criz�. Cel putin o dat� la dou� s�pt�m�ni. Cel putin asa se �ntelege din declaratiile r�spicate ale presedintelui si premierului. �n public. E firesc s� ne �ntreb�m, prin urmare, pe unde intr� mereu �napoi? Ca s� ias� din nou, evident, spre satisfactia public� a celor de la c�rma t�rii. Tot la dou� s�pt�m�ni, fireste. Si tot public. R�t�cim tot mai dezorientati printre ruinurile unei societ�ti ce va fi fost c�ndva m�ndr� de istoria ei, de ob�rsiile cotropite de timp si �nnobilate de fapte demne de natura uman�. M� uit azi, cu stupoare, la ceata de petrec�reti din Parlament si �mi aduc aminte de vremuri apuse c�nd, ca tot omul, ne mai bucuram si noi de s�rb�tori. Un buhai m�t�h�los, cu ceafa groas� ca a bulgarilor si dentitia prognat� de r�pitor, �ndeamn� la gioc, veselie si bucurie. Buzunarul troznind de euro �i creeaz� un confort l�untric ce se vrea exteriorizat prin procedeul clasic al expierii prin muzic�.
Mare veselie, mare, �n tab�ra conduc�torilor. L�utari, soric, slan� si sampanie ca la m�-sa pe prisp�. M�m�ligarii de ieri s�nt atotputernicii de azi. A f�cut Dumnezeu dreptate si a l�sat clasa muncitoare s� conduc� natia spre Iad. Pentru a doua oar� �n ultima jum�tate de veac. Parlamentarul cu reflexe de sofer de Rab� are si ceva muzicalitate din n�scare, maxilarul puternic si gura carnasier� reproduc aproximativ cele trei colinde trudite de veacuri, repetentul clasei este �n sf�rsit fericit c� se poate bucura de binefacerile nesperate ale democratiei rom�nesti. Si c� poate c�nta; cu gura plin�. �n public. Vladimir Putin a c�ntat si el, tot �n public, o melodie a lui Louis Armstrong. Ba a �ncercat si clapele pianului ce a slobozit c�teva sunete chinuite. Si dac� premierul rus a st�rnit comentarii apreciative si de bun� seam�, �ndatoritoare, din partea mai multor vedete occidentale, parlamentarul rom�n nu s-a putut bucura dec�t de satisfactia Robertei Anastase. Care era �n public.

Baletul, �n comunism si acum

Mi-aduc aminte cum, pe vremuri, numele unei balerine „en vogue“ era asociat, ďż˝n glumďż˝, fireste, cu cel al unei prim secretare; tot „en vogue“. Pe atunci mai aveam uneori chef sďż˝ rďż˝d. Azi ne-a pierit pďż˝nďż˝ si zďż˝mbetul. ďż˝ntr-o tarďż˝ ďż˝n care, se pare, veselia e ďż˝n toi. Romďż˝nii se pregďż˝tesc de sďż˝rbďż˝tori. Cete de lďż˝lďż˝itori de Bucuresti se pregďż˝tesc, la rďż˝ndu-le, sďż˝ umble prin tarďż˝ pentru a-si umple buzunarele cu mii de euro scosi de prin buzunarele contribuabililor. ďż˝ntre timp, prin orasele patriei, mii de oameni, bďż˝trďż˝ni si bolnavi, stau cďż˝te cincisprezece ore ďż˝n frig pentru a se bucura de binefacerile unui kilogram de zahďż˝r, fďż˝inďż˝ si un pui costeliv. E curios, totusi, cďż˝ foarte multi sďż˝nt deja entuziasmati de zďż˝pada de pe omniprezentele pďż˝rtii. Cu ce dracu, nu-mi pot explica. Pentru cďż˝ un calcul simplu ďż˝mi aratďż˝ cďż˝ salariul meu de profesor de aproape patru decenii n-ar putea acoperi decďż˝t cel mult douďż˝ nopti ďż˝ntr-o statiune de munte; evident, dacďż˝ as avea mďż˝ncarea la sufertas si transportul subventionat de CFR. ďż˝n comunism, cel putin, unii stiau unde le e locul. Oamenii cinstiti si-au fďż˝cut datoria si au muncit pe spetite ca si acum. Altii se aflau, tot ca si acum dealtfel, ďż˝n fata hotelurilor, ďż˝n cďż˝utare de valutďż˝. Sau de bagaje uitate. ďż˝ntreprinzďż˝torii de azi. Obisnuiti sďż˝ stea ďż˝n frig si zloatďż˝, sďż˝ ia cďż˝teva suturi ďż˝n cur de la plutonieri si sďż˝ revinďż˝ pe pozitii dupďż˝ ce dom’ colonel ďż˝si primea portia. Asa se explicďż˝ de ce unii bugetari galonati de azi au vile pe care le-ar invidia si Bill Gates. Oricum, ďż˝n ciuda a ceea ce se spune, nici dracu nu-ti avea grija dacďż˝ la un chef ďż˝n familie fďż˝ceai glume despre balerine si primi secretari. Era mai greu cu cei din urmďż˝... ďż˝n public. Ca si acum, de altfel.

Vedetďż˝ cu orice pret

Lďż˝lďż˝iala pe „negativ“, cum e denumit ďż˝ndeobste acompaniamentul modern a devenit o boalďż˝ nationalďż˝. Orice educatoare si-a descoperit vocatia de ďż˝ndrumďż˝tor muzical pe tďż˝rďż˝mul muzicii usoare. Mii de copii chinuiti de o ceatďż˝ ďż˝ntreagďż˝ de „specialisti“ ďż˝n muzicďż˝, coregrafie, body-building, modelling, logoping, fac o afacere prosperďż˝ din exploatarea vanitďż˝tii unor pďż˝rinti tembeli care-si vor progenitura „vedetďż˝“ cu orice pret. ďż˝n mod public. Asa se face cďż˝ ďż˝n Romďż˝nia secďż˝tuitďż˝ de crizďż˝ s-a dezvoltat monstruos o industrie coplesitoare alcďż˝tuitďż˝ de profitori ai momentului - mare parte provenind din teritoriul didactic - care, cu mijloace moderne si imbatabile, pornind de la calculator si mergďż˝nd pďż˝nďż˝ la relatiile cu casele de productie, storc din tutorii extaziati ultima fďż˝rďż˝mďż˝ de vitalitate. Compozitori, altďż˝datďż˝ onesti, textieri de doi bani care-si vďż˝nd productiile axate ďż˝ndeosebi pe dragostea juvenilďż˝ pe sute de euro, indivizi total analfabeti muzicali care si-au luat „scule“ de ultimďż˝ orďż˝ si sďż˝nt mai inspirati decďż˝t Berlioz, exploateazďż˝ cu nesimtire ignoranta unor tipi cu bani si cu prea putinďż˝ aplecare ďż˝ntr-ale muzicii. Fiecare orďż˝sel din Romďż˝nia are un festival international, care exhibďż˝, ďż˝n public, cu o totalďż˝ lipsďż˝ de pudicitate performantele demne de milďż˝, uneori, ale micilor artisti. Mai mult decďż˝t atďż˝t, aceastďż˝ funestďż˝ initiativďż˝ este consideratďż˝ drept un act cultural de cea mai mare importantďż˝. Prin urmare, sďż˝ nu ne mirďż˝m cďż˝ un consiliu, local sau judetean, tot un drac - alcďż˝tuit, dupďż˝ cďż˝te prea bine se stie, numai din specialisti - sprijinďż˝ cu nonsalantďż˝ eforturile celor ce se simt chemati sďż˝ facďż˝ demersul lor... public. Pentru cďż˝ La vita e bella mai ales ďż˝n... public.