R�t�citor printre vise
La vita e bella
�ndr�znesc s� deschid ochii n�p�diti de om�turi. Doamne, cum de te �ncumeti �nc� s� ne mai r�sfeti cu privelistea imaculat� a z�pezii? De c�nd mai merit�m noi toate astea? �ntunericul a devenit str�veziu si simt cum m� �nfioar� prezenta lui. I se topeste �ncet un fulg pe geana cuminte. Z�pada din plete si din barb� se r�zleteste r�coros si suvite subtiri se preling de-a lungul ridurilor fetei obosite de sutele de ani de umblet, alunec�nd sinuos c�tre colturile gurii. Miroase a n�meti af�nati prin care h�l�duie lupii, a ger rebel n�p�dind printre uluce, a seu de lum�nare stins� �n prip�, a iarb� strivit� sub povara r�zletit� din p�ntecele cerului plumburiu. M�na �nrosit� de ger dibuie printre baierele sacului. Se spune c� e �ntotdeauna acolo unde se simte r�suflarea usoar� a copiilor. Se preumbl� �ncet si f�r� zgomot prin fata vetrei unde dau s� adoarm� t�ciunii risipiti �n culcusul fierbinte al cenusii. Al�turi, obosite de alergatul de peste zi, �nc�lt�rile mici se odihnesc p�r�site. Un t�nc deschide larg ochisorii si gurita i se rotunjeste a mirare. Se apleac� asupr�-i privirea bl�nd� si pruncul z�mbeste fericit, apoi se pierde din nou printre h�tisurile viselor. Iar mama lui se preg�teste ca, prin munc�, s� rezolve economia acestei t�ri.
Oferte promotionale
Se apropie s�rb�torile. Ba putem spune c� au si �nceput din moment ce primul mos tocmai a �nceput s� h�l�duiasc� pe ulite. De cu sear�, c�nd de regul� �ncepe marea reclam� pe televiziuni; la credite. Ce �ndemnuri frumoase, moralizatoare si mobilizatoare. „Tot mai simplu!“ zice o banc�; (Doamne fereste!, zicem noi). „Banca oamenilor �ntreprinz�tori“, (adic� „boi“. Cred c� �n aceast� prescurtare, construit� din initiale, e un soi de ironie subtil�). „�n ritmul vietii tale“ strig� mobilizator o alta. (Nu cred deloc. Nu vom putea p�stra ritmul). „Reusim �mpreun�“. (Nici asta nu cred. Eventual reusiti doar voi). „Tu cu cine faci banking?“ (Cu soacr�-mea). „S�rb�tori fericite!“ ne ureaz� alti �ndatoritori bancheri. „Multumim, la fel!“, r�spundem politicosi si bine crescuti. Ofert� de s�rb�tori: „Dac� pl�testi acum treizeci de milioane, scapi de datoria ta de treizeci si unu de milioane!“. Si apoi completarea; mai putin s�rb�toreasc�: „Dac� refuzi si aceast� ultim� si generoas� ofert� te vom da pe m�na unor firme specializate de recuperare“. N-am b�nuit niciodat� c� aceste forte fatidice ale r�ului, ale antiumanit�tii si ale antidumnezeirii ar putea avea cel mai vag simt al umorului. Sau poate c� m� �nsel, cine stie?
Psihoze induse
�n orice caz, functionarii acestui sistem complet dement si antiuman, desprins total de simtul realit�tii, (aspect ilustrat conving�tor de obstinatia cu care pretind unei natii paupere sume ce �n acest context se dovedesc a fi fabuloase), ar trebui s�-si pun� serioase �ntreb�ri. Functionare de doi bani, care �n lipsa acestei sinistre oportunit�ti ocupationale - ca s� ne exprim�m �n termenii deja consacrati ai proiectelor europene - ar fi trebuit s� v�nd� p�ine la vreunul din magazinele cartierului, se cotof�nesc �ntru umilirea bietului client, chiar dac�, s� presupunem, vreunul dintre acestia ar fi fost nominalizat la Premiul Nobel. �ntruc�t nu e cazul - si chiar dac� ar fi, asta nu ar schimba cu nimic datele contractului de rahat f�cut, vorba presedintelui turmentat, sub influenta b�uturilor alcoolice - ca unul p�tit, m� minunez si nu pot s�-mi �nchipui care ar mai fi nebunul �n stare s� se �nhame de bun�voie �n ceata de sclavi a b�ncilor. R�mase f�r� obiectul muncii �ntr-o tar� care p�n� nu demult promitea a fi un Eldorado al tr�ntorilor ce �nmultesc banii oferiti de str�ng�torii Europei, b�ncile, aceste funeste institutii care nu produc nimic material (si cu at�t mai putin spiritual; �n afar� de psihoze, evident!) au intrat �n panic�.
Credite... „prietenoase“
Acum promit, nici mai mult nici mai putin, dec�t... „credite prietenoase“. E lesne de �nteles c� cele acordate p�n� acum au fost, asa cum subtil ni se sugereaz�, cel putin „neprietenoase“, dac� nu chiar „dusm�noase“. Ne invit� amabile si �ndatoritoare - ca pe vremea c�nd ne luau de pe strad� cu buletinul, carnetul de note sau abonamentul de troleibuz - s� mergem cu salariul, at�t c�t mai este si dac� se mai poate numi astfel, la ele. Ne promit c� o s� ni-l �nmulteasc� si �n loc de c�teva sute de lei, am�r�te, de pild�, vom avea la sf�rsitul lunii cu 5 bani mai mult. Promit�tor. Ce ofert� tentant�! La fel ca si cea a unor benzin�rii care anunt� diminuarea pretului carburantilor �n fiecare week-end tot cu 5 bani. Economii semnificative, n-am ce zice. Care se duc dracu’ c�t am p�rt�it motorul p�n� la iesirea din statie. E totusi ceva. Ca si preturile notate cu 99 la sf�rsit. De prin hipermarketuri, unde p�rintii dr�muiesc ultimii b�nuti pe care s�-i consacre bucuriei celor mici de acas�. Si uite asa prinde Rom�nia r�d�cini! Pe un alt program, mult prea vesel pentru a nu fi sc�rbos, oameni de afaceri, bancheri si politicieni dezv�luie c�te ceva din bucuriile pe care Mos Nicolae s-a �nvrednicit s� li le ofere.
Eyes Wide Shut
�nchid porc�ria care, al�turi de calculator, ne-a invadat sufletele si constiinta si m� cuib�resc l�ng� t�ciunii vetrei. E noapte din nou ca �n copil�rie. Realizez c�, �n ciuda greut�tilor vietii, niciodat� de vreo jum�tate de veac �ncoace nu am �ncercat senzatia de acum. De jegoas� pauperitate. Pentru care v� multumim, stimati si capabili conduc�tori! Dac� as fi at�t de idiot, de tembel si de nepriceput �n domeniul meu de activitate, nu numai c� nu as �ndr�zni s� apar la televizor, dar m-as ascunde �n om�turile generoase. Dar nesimtirea e necuprins�. �nchid ochii si privesc din nou �nl�untrul meu. Acolo, mosul treb�luie pe l�ng� ghetutele ce n-au apucat s� se zv�nte de om�t. La vita e bella, s�rb�torile �nc� nu s-au vestejit de tot, mosul se mai �nd�r�tniceste s� mai cutreiere prin visele copiilor... Pe unde r�t�cesc si eu. Cu ochii larg �nchisi. De ce oare, de fiecare dat� c�nd privesc ghetutele sc�lciate ale copiilor �mi vine s� pl�ng?
|