„Comunistii basarabeni: dec�t cu mai r�u, mai bine cu r�ul acesta“
• interviu cu profesorul Emanuel B�lan, presedintele Clubului T�rgu Neamt al Asociatiei Pro Democratia, cel care a fost observator la alegerile din Republica Moldova • Reporter: Domnule Emanuel B�lan, Clubul T�rgu Neamt al APD a fost singura organizatie neguvernamental� din Rom�nia care a avut observatori la alegerile parlamentare anticipate desf�surate duminica trecut� �n Republica Moldova. Cum ati ajuns s� monitorizati procesul electoral de peste Prut?
Emanuel B�lan: Ideea dateaz� din septembrie. �n cadrul Adun�rii Generale a Asociatiei Pro Democratia, de la Bucuresti, am ridicat problema unei misiuni de observare a alegerilor din Republica Moldova. Ni s-a r�spuns atunci c� APD a depus un proiect pe aceast� tem� pentru obtinerea unei finant�ri. Dar acest proiect nu a fost aprobat si �n aceste conditii ne-am hot�r�t s� mergem noi peste Prut, cei din clubul T�rgu Neamt. Am luat leg�tura cu Comisia Electoral� Central� din Republica Moldova, am trimis documentele necesare si am primit aprobare pentru trei observatori, dar am mers doar subsemnatul si colegul Ioan Ilie Marinic�. Peste Prut am participat la dou� evenimente. Pe l�ng� observarea alegerilor, am r�spuns si invitatiei Asociatiei pentru Integrare European�, care a organizat �n colaborare cu Prim�ria Chisin�u, trei seminarii, la Chisin�u, Cahul si B�lti, �n cadrul proiectului „UE vine la tine acas�“, cu formatori din Rom�nia si Republica Moldova. Ne-am �nt�lnit si cu reprezentantii Departamentului rom�nilor de pretutindeni, din cadrul Guvernului Rom�niei, iar s�mb�t�, 27 noiembrie, am luat parte la un duplex Chisin�u - Bucuresti realizat de TVR International �n cadrul Galei rom�nilor de pretutindeni. De aici ne-a venit ideea unei gale a societ�tii civile din judetul Neamt, pe care vrem s-o organiz�m �n februarie 2011.
Rep.: Cum a decurs misiunea de observare a alegerilor? Unde ati fost prezenti?
E.B.: Am �nceput putin cu st�ngul. Cerusem de la Biroul Electoral Central lista cu adresele sectiilor de votare din Chisin�u si am constatat c� nu corespundea cu cele din teren. Noroc cu ghidul nostru, un t�n�r din Chisin�u, care cunostea foarte bine orasul. Noi am observat procesul electoral �n 20 de sectii din Chisin�u si de pe traseul H�ncesti - Leuseni - Vama Albita. La o sectie din Chisin�u ne-am �nt�lnit cu misiunea OSCE, iar la H�ncesti, cu misiunea Parlamentului European.
„Multe din neregulile la vot �n Basarabia le �nt�lneam si la noi, la alegerile din Rom�nia“
Rep.: Ce ati remarcat �n sectiile de votare?
E.B. Mi-a atras atentia �n primul r�nd buletinul de vot, acesta m�sura 95 de centimetri �n lungime, aproape un metru. Lumea se chinuia s�-l �mp�tureasc� si s�-l bage �n urn�. Din comisiile electorale, conform legislatiei moldovenesti, f�ceau parte 11 membri. Aleg�torii se consultau �ntre ei �n interiorul sectiei, se �ntrebau unul pe altul cu cine s� voteze. Am v�zut oameni care c�utau PCRM pe list�, si-si exprimau dorinta s� c�stige comunistii. Uneori intrau c�te dou� persoane �n cabin�, lucru pentru care am sesizat verbal comisia de votare. Am mai observat c� stampila cu �nsemnul „VOTAT“ se afla �n cabin�, nu la membrii comisiei. Asa este legislatia moldoveneasc�, b�nuiesc c� la ei nu se fur� stampilele ca la noi... De asemenea, buletinele nu aveau stampila de control, aceasta fusese �nlocuit� la acest scrutin cu num�rul sectiei, introdus direct din tipar. Pe nic�ieri nu am v�zut politisti, asa cum ar fi trebuit s� fie �n raza sectiilor de votare. La o sectie mi-au zis c� aveau politist, dar era la mas�. Am observat si existenta panourilor electorale la mai putin de 100 de metri de unele sectii, multe apartin�nd PLDM. Multe din neregulile la vot �n Basarabia le �nt�lneam si la noi, la alegerile din Rom�nia. Peste tot pe unde am fost am remarcat prezenta foarte mare la vot. Si un fapt interesant, prin orasele mai mici si prin sate lumea era atras� la vot cu muzic� popular� difuzat� din boxe puternice scoase �n afara sectiei.
„Comparativ cu situatia economic� de la ei, putem spune c� o ducem bine �n Rom�nia“
Rep.: Ce impresie v-a f�cut Basarabia?
E.B. Am discutat cu foarte multi tineri, �n cele trei zile c�t am stat �n Republica Moldova. Comparativ cu situatia economic� de la ei, putem spune c� o ducem bine �n Rom�nia. Am remarcat si un paradox. Chisin�ul este un oras european, cu cl�diri moderne, mall-uri, circulatie foarte intens�, aglomeratie, drumuri mai bune dec�t �n restul t�rii. Oamenii de pe st�zile Chisin�ului erau eleganti, iar fetele mai naturale dec�t cele din Rom�nia. Dar �n afara capitalei este s�r�cie, exist� sate f�r� asfalt si iluminat public. La sate, lumea nu se g�ndeste la integrare european�, ci la ce va pune pe mas�. Am observat c� preturile din magazine s�nt cam la fel ca �n Rom�nia, poate chiar mai mari. Dar salariile s�nt poate de dou� ori mai mici dec�t la noi. De exemplu, salariul mediu la ei ajunge la 1.600 de lei moldovenesti, echivalentul a circa cinci milioane de lei vechi, la noi. Iar un pensionar �ncaseaz� cam 400 de lei moldovenesti �ntr-o lun�. �n magazine se g�sesc de toate pentru toti, mai ales peste care probabil se consum� �n cantit�ti mai mari ca la noi. �ntr-un supermarket am v�zut un stand imens cu acest produs. Prima impresie despre conditiile de trai din tara vecin� mi-am f�cut-o vineri seara, c�nd am ajuns la Chisin�u. Dup� ce ne-am cazat, am mers la un concert electoral organizat de Marian Lupu, de la PLDM, unde a c�ntat si formatia Holograf. Am mers apoi la McDonald’s. Eram singurii care au comandat meniul complet. Multi tineri care intraser� odat� cu noi ceruser� doar o portie mic� de cartofi pr�jiti. A fost un prim semn despre s�r�cia din Republica Moldova. Un Big Mac costa 60 de lei moldovenesti, pretul nu prea era la �ndem�na oricui.
Tinerii, speranta Basarabiei
Rep.: Care s�nt astept�rile populatiei? Cum v� explicati faptul c� cele mai multe voturi la alegerile parlamentare anticipate au fost obtinute de c�tre comunisti?
E.B.: Comunistii au fost votati de segmentul lor fidel, reprezentat de persoane mai �n v�rst�. Asa au prins, asa voteaz�. Ei g�ndesc c�, dec�t cu mai r�u, mai bine cu r�ul acesta. Mentalitatea se va schimba foarte greu. �nainte de alegeri, ne aflam �n zona B�lti, cu influente comuniste clare. Lipseau indicatoarele pentru orientare si nu g�seam hotelul, Universitatea „Alecu Russo“, unde trebuia s� particip�m la un seminar, str�zile erau proaste, pline de gropi ascunse sub... b�lti, chiar glumeam, c� poate de aici a venit si numele acestui oras. Peste tot ni s-a r�spuns �n limba rus�, chiar si politistul de la paza Consulatului Rom�niei din B�lti vorbea tot ruseste. Am g�sit cu greu o persoan� cu care am putut comunica rom�neste. La noi se vorbeste de unirea cu Basarabia si, din c�te am aflat, doar 8% din cet�tenii Moldovei se consider� rom�ni. Restul spun c� s�nt moldoveni si vor s� fie recunoscuti ca stat independent, nu ca o parte din Rom�nia. Acordarea de vize cet�tenilor rom�ni din Moldova nu este o solutie, dup� p�rerea mea. Multi asteapt� ajutoare economice, nu altceva.
Rep.: Ce vor tinerii?
E.B.: Exist� o sperant� �n tineri, am �nt�lnit foarte multi scoliti �n Rom�nia si aflati acum �n functii de conducere, cum ar fi Natalia Lipc�, consiliera primarului Chisin�ului, sau Tudor Cojocaru, consultant principal �n cadrul Comisiei parlamentare pentru cultur� si educatie. Tinerii moldoveni vor s� o duc� mai bine, vor locuri de munc�, ei s�nt pro-occidentali. Nu prea stiu ce este cu integrarea european�, nu s�nt informati, dar, poate c� asa eram si noi la �nceput.
|