Ursarii se preg�tesc si nu prea, de s�rb�toare
�n Roman, s�nt peste 7.000 de ursari sau muzicanti • Sorin Daraban, unul din membrii de vaz� ai ursarilor din Strada Nou�, a precizat c� stie de aceast� s�rb�toare, �ns� nu s�nt bani pentru a marca cu fast ziua de 30 noiembrie • Rromii ursari din Roman, dar si din comunele �nvecinate, se preg�tesc s� serbeze Ziua Rromilor Ursari marti, 30 noiembrie de Sf�ntul Andrei, prilej si pentru comemorarea disparitiei urs�ritului. Printr-o serie de reglement�ri succesive, urs�ritul a disp�rut treptat. Astfel, un Ordin din 1908 al Ministerului de Interne a interzis cresterea si purtatul ursilor de c�tre rromii ursari, deoarece „purtarea de c�tre tigani a ursilor prin orase ofer� trec�torilor, sub speranta distractiei, unul dintre cele mai s�lbatice spectacole“. Cu �ncepere din 1924, ministerul a solicitat, periodic, prefecturilor s� se respecte acel Ordin. �n 1928, Ministerul de Interne al Rom�niei a cerut prefectilor s� ia m�suri „ca organele �n subordine s� opreasc� cu des�v�rsire pe tiganii care se �ndeletnicesc cu meseria de a umbla cu ursi“. La acestea a contribuit si Ordinul din 1940, „prin care se dispune oprirea tiganilor de a umbla cu ursii prin sate si orase si a da spectacole cu ei, retr�g�ndu-le si autorizatiile ce acestia posed� �n acest sens“. �n Roman, �n timp, ursarii au devenit muzicanti, multi dintre ei cu renume, chiar si peste hotare. C�teva sute de case din Strada Nou� concentreaz� o bun� parte dintre cei peste 7.000 de tigani ursari care tr�iesc �n Roman.
De la ursi, la muzic� si comert
Av�nd ca sorginte tagma veche a ursarilor, care colindau t�rgurile si conacele din Moldova �nc�nt�nd boierii si cet�tenii de r�nd cu dansul dup� dairele a puilor de urs cu belciuge �n bot, de care at�rnau lanturi, ursarii din prezent, dup� ce au fost prinsi �n circuitul industrial al Romanului, lucr�nd cot la cot cu rom�nii, �n societ�tile Petrotub, Umaro si Danubiana, se ocup� cu c�ntatul pe la evenimentele importante din familii, cum ar fi nunti, botezuri si chiar �nmorm�nt�ri si cu activitatea de comert. „�n prezent, ursarii sau muzicantii, asa cum mai s�nt cunoscuti, se ocup� cu activitatea de comert cu m�rfuri si diferite m�runtisuri pe care le v�nd �n bazar sau prin b�lciurile din zona Moldovei. O bun� parte dintre acestia au lucrat la Petrotub, Danubiana, Umaro, fiind �ncadrati cu c�rti de munc�. Multi beneficiaz� de pensii. Foarte multi dintre noi c�nt� pe la nunti si botezuri. S�nt foarte multe tarafuri si formatii alc�tuite din muzicantii din Strada Nou�. Orasul Roman s-a f�cut cunoscut si prin noi, cei care am �ncercat si cred c� am reusit s� ne intregr�m �n comunitatea romascan�. Stim c�, �n fiecare an pe, 30 noiembrie, se s�rb�toreste Ziua Rromilor Ursari, �ns� pe considerente financiare nu s-a organizat niciodat� vreun spectacol pentru acest eveniment, �n Roman. Ne vom g�ndi si la acest aspect“, a declarat Sorin Daraban, unul din membrii de vaz� ai comunit�tii rrome din Strada Nou�. Traditia muzicii l�ut�resti �n Roman a fost transmis� urmasilor actuali ai vechilor ursari de nume de marc�, consacrate, cum ar fi: fratii Ut� sau fratii Pant�ru, tot romascani. Multi dintre cei care au „furat meserie“ de la p�rinti sau de la cei „cu har“, au trecut prin scoala de muzic� unde au fost c�l�uziti de profesori competenti. „�n fiecare cas� de pe strada Nou� exist� unul sau doi muzicanti. Este o traditie veche, mostenit� de la p�rintii nostri. S�nt membri ai comunit�tii noastre care c�nt� la cinci, sase instrumente. Muzica este viata noastr�“, a evocat Sorin Serban, consilier cu problemele rromilor la Prim�ria Roman. Ursari sau muzicanti, acesti locuitori ai municipiului Roman, dar si cei din Valea Ursului, V�leni si Icusesti, nu si-au renegat nici o clip� sorgintea.
|