MEDIC �N JUNGL�
• Dana Vasilescu, fost� Florea, de loc din Bicaz, medic la Spitalul Clinic de Urgent� Floreasca, are multe de povestit • a fost recrutat� �ntr-o misiune a Natiunilor Unite, ajung�nd �n Congo • experientele si dramele la care a fost martor f�r� voie au fost fantastice • „B�rbati negri �ncercau s� vin� s� te cumpere, ca femeie, de la colegii b�rbati. Lansau preturile de pornire, zece capre, at�tea diamante, f�r� ca m�car s� se uite la tine“, rememoreaz� t�n�rul medic • Dana Vasilescu, medic specialist �n chirurgie plastic� si microchirurgie reconstructiv�, de loc din Bicaz, lucreaz� �n prezent la Spitalul Clinic de Urgent� Floreasca si este asistent universitar la Facultatea de Medicin� „Carol Davila“ din Bucuresti. Ascensiunea sa profesional�, pentru c� p�n� la urm� aceasta este o certitudine, a fost anuntat� �nc� de c�nd a trecut prin scoala bic�jean�, fiind mereu sef� de promotie. Calea spre medicin� si-a ales-o imediat dup� gimnaziu, c�nd a optat pentru liceul sanitar, pe care l-a urmat �n Bac�u. Facultatea de medicin� a f�cut-o la Bucuresti, iar c�tre chirurgie s-a �ndreptat o dat� cu intrarea �n rezidentiat. Este doctorand, lucrarea f�c�nd referire la „Chirurgia defectelor abdominale folosind procedee aloplastice, combinate cu abdominoplastii“. De c�nd m� stiu mi-am dorit s� fiu chirurg si dup� ce am f�cut medicina la Bucuresti, mi-am ales chirurgia plastic�. Am optat spre aceast� ramur�, deoarece, ca femeie, trebuia s� �mpart profesia cu familia. Desi chirurgia plastic� este o specialitate vast� si grea, am considerat c�-mi poate permite s� m� ocup si de familie. Asta, deoarece continui s� cred c� familia este extrem de important� pentru mine ca om“, avea s� afirme Dana Vasilescu, fost� Florea, �nc� de la �nceputul dialogului, motiv�ndu-si optiunea spre una dintre cele mai complexe si exacte ramuri ale medicinei, chirurgia, si-n spet� cea plastic�. „Pentru specializare am lucrat o perioad� �n Elvetia, la Zurich, printr-un program de �ntrajutorare �ntre Spitalul de Urgent� Bucuresti, unde lucrez, si cel universitar de acolo. Mi-a fost de mare folos aceast� experient�“, a ad�ugat Dana.
„M-am trezit singur�, femeie alb�, �nconjurat� de zeci de negri mititei, care-mi cereau bani“
Si dac� veni vorba despre experient�, ardeam de ner�bdare s� atac�m subiectul Africa, despre care auzisem c� f�cuse parte din aceeasi experient� pe care t�n�ra doctorit� si-o propusese �nc� de la �nceput �ntru des�v�rsirea sa profesional�. „Trebuie s-o spun de la �nceput c� �n Africa am practicat medicina ca generalist. Acolo nu putea fi vorba nici pe departe despre chirurgie plastic�, deoarece Natiunile Unite ne-au recrutat si trimis �n Congo pentru asigurarea de �ngrijiri medicale si training populatiei civile. Este stiut faptul, c� �n acea perioad� (�n 1997 - n.r.) aveau loc lupte �ntre diversele factiuni rivale, �n urma c�rora aveau de suferit si localnicii. Experienta din Congo a fost unic�. Am plecat f�r� s� stiu prea multe despre acea zon�. Am ajuns pe aeroportul din Kinshasa, am cobor�t din avion si avea s� m� izbeasc� o c�ldur� insuportabil�. M� �ntrebam unde-o fi autobuzul, care, de regul�, pe orice aeroport te duce p�n� �n aerogar�. Nimic. Am v�zut �n dep�rtate un hangar, care p�n� la urm� s-a dovedit a fi chiar aeroportul. Asa c�, m-am trezit singur�, femeie alb�, �nconjurat� de zeci de negri mititei, care-mi cereau bani: donnez-moi d’argent! Am intrat �n panic�. Am avut senzatia c� am gresit foarte tare, lu�nd decizia de a merge �ntr-o lume despre care stiam prea putin. La aeroport m� asteptau, totusi, colegii mei de la Natiunile Unite, care m-au dus la hotel. Dimineata am urcat �ntr-un avion militar si am ajuns la tab�ra noastr�. C�nd m-am dumirit c� nu e bine ce-am f�cut, era deja foarte t�rziu. M-am trezit peste noapte c� trebuia s� m� �ntretin singur�, s�-mi g�tesc si, eventual, s� v�d dimineata dac� n-am vreo t�r�toare �n pantofi“, ne-a povestit t�n�rul medic.
Jungla congolez�, un loc periculos pentru un alb
Dana Vasilescu a mai sustinut c�, la �nceputul experientei africane, a fost destul de greu s� se fac� �nteleas�, s�-si fac� prieteni noi, s� dep�sesc� bariere culturale, s� accepte oameni de alt� etnie si cu alte convingeri religioase. Dar c� a fost o experient� extraordinar�, ajut�nd-o s� m� maturizeze, s�-si dea seama care-i s�nt limitele, s�-si stabilesc� tinte pe care apoi s� le si dep�sesc�. A v�zut lucruri �ngrozitoare si a asistat la traume pentru care cuvintele s�nt putine pentru a fi descrise si la care nici nu se g�ndea c� se pot petrece undeva �n lume: „�n Congo, b�rbatii au convingerea c� dac� violeaz� o virgin� se vindec� de SIDA. Si-atunci fetite de 10-11 ani s�nt siluite. R�m�n �ns�rcinate, bazinul lor nu este preg�tit pentru nastere si sufer� niste traume �ngrozitoare. Dac� nu rezist�, s�nt l�sate la un loc cu vitele s� moar�, nebeneficiind de nici un fel de asistent� medical�. Apoi, congolezii n-au acces la cultur� si civilizatie. Acolo, �nc� se foloseste lum�narea. A fost o experient� extraordinar� pentru mine ca om. Revenind la activitatea pe care o desf�suram ca medic, tot ce dep�sea conditiile noastre de �ngrijiri medicale, �nc�rcam �n elicoptere si le trimiteam, fie �n Kinshasa, fie la Pretoria, �n Africa de Sud. Ce pot s� v� mai spun? Viata unui alb �n jungla congolez� este extrem de riscant�“. Bic�jeanca a mai opinat c� pentru localnici albii erau adev�rate tinte, deoarece stiau c� au salarii foarte mari comparativ cu ei: „Acolo seful politiei c�stig� 6-7 dolari pe lun�, deci, noi eram foarte departe ca nivel de trai. De aceea, erau foarte multi r�pitori sau, �n cel mai fericit caz, b�rbati negri care �ncercau s� vin� s� te cumpere, ca femeie, de la colegii b�rbati. Experiente deosebit de frustrante. �ncercau negocieri, lansau preturile de pornire, zece capre, at�tea diamante, f�r� ca m�car s� se uite la tine. Acolo femeile au un statut foarte precar. S�nt principalul aduc�tor de hran� �n cas�, cresc copiii, muncesc, aduc lemne, b�rbatii doar asist�. C�nd mi s-a �ncheiat contractul, dup� un an de Congo, m-am �ntors acas�. Nu �nainte de a vizita Uganda si Africa de Sud. �n Africa de Sud am v�zul standarde vestice si am f�cut diferenta. Pe alocuri se situeaz� usor peste, comparativ cu Vestul Europei“.
Experient� pe t�r�m britanic
�ntoars� la Buceresti si av�nd gustul pentru noi experiente, Dana Vasilescu a �nceput demersurile pentru liber� practic�, astfel �nc�t, s� poat� merge, de ast� dat� �n Anglia, pentru a profesa si a cunoaste mai mult �n ale chirurgiei plastice. „Salariile de asistent universitar si de medic s�nt extrem de mici �n Rom�nia si-atunci as fi ipocrit� s� nu recunosc c� si problema financiar� a fost o motivatie. Am plecat initial la Londra, am stat trei s�pt�m�ni, dup� care am ajuns la Birmingham, unde am lucrat un an si jum�tate la spitalul universitar de acolo. Aveam s� intru �ntr-o cu totul alt� lume. Un alt sistem si o alt� viat�. Despre modul �n care se practic� medicina �n Anglia as putea vorbi mult, dar rom�nii stiu �n general ce si cum cu medicina Europei de Vest. Ideea e c� experienta dob�ndit� si de ast� dat� a condus la oferta pe care aveam s-o primesc la �ntoarcerea �n tar� de a m� implica �ntr-un program care, tradus �n rom�n�, se numeste «mai mult dec�t vorbe». Acesta este dedicat preventiei cancerului la s�n, c�ruia i se acord� o atentie sporit� c�teva luni �n fiecare an si care sper�m s� se deruleze si-n Rom�nia multi ani de-aici �ncolo. Pe l�ng� preventia cancerului se face si reconstructia s�nului de dup� rezectie oncologic�, aceasta din urm� tin�nd de specialitatea mea. A fost o surpriz� extrem de pl�cut� si onorant�“, a mai spus interlocutoarea noastr�. Am mai aflat, referitor la chirurgia plastic� din tara noastr� c�, din nefericire, din aproximativ 8.000 de cazuri de cancer de s�n, �nregistrate anual �n Spitalul de Urgent� Bucuresti, doar 15-20 trec prin procesul de reconstruire. Diferenta ar fi c� �n alte t�ri europene la toate cazurile de cancer se face reconstructie. Asta si pentru c� �n Rom�nia exist� foarte putini plasticieni, cam 300 de specialisti si baza material� este foarte slab�. Apoi, toti plasticienii s�nt concentrati �n marile centre universitare, �n loc s� fie r�sp�nditi �n �ntreaga tar�. „Neav�nd posibiliti de informare, prinde foarte bine c�te o specializare �n afara t�rii. Asta m-a determinat s� i-au calea Angliei“, a opinat Dana Vasilescu.
Viitoare �nt�lnire cu bic�jencele
Discutia pe care am purtat-o cu fosta bic�jeanc�, ce a afirmat cu m�ndrie c� fiecare re�ntoarcere acas�, sub baraj, �nseamn� o re�nc�rcare a bateriilor pentru �nc� o bun� bucat� de timp, avea s� ne conduc� prin lumea chirurgiei plastice si, mai ales, prin aceea a preventiei cancerului de s�n si a reconstructiei acestuia. Totodat�, aveam s� ascult�m si s� subscriem pledoariei sale privind schimbarea de mentalitate la femeile din Rom�nia secolului XXI, ce privesc mult prea superficial, sigur si din lips� de bani, problema �n discutie. Si cum s�ngele ap� nu se face, t�n�ra, care s-a dovedit a fi o interlocutoare de exceptie, arde de ner�bdare s�-si pun� �ntreaga-i capacitate profesional� �n slujba semenelor si, de ce nu?, �n ajutorarea concitadinelor sale. Ar fi multe de spus, poate chiar unele probleme legate de starea de s�n�tate a rom�nilor si statutul medicului �n societatea rom�neasc�, probleme asupra c�rora partenera noastr� de dialog a z�bovit cu generozitate, ideea este c� �n final a r�spuns pozitiv provoc�rii de a participa la o �nt�lnire, c�t mai cur�nd posibil, cu doamnele Bicazului pe teme medicale. Experienta sa, pe care am �ncercat s-o abord�m prin putinele vorbe scrise aici, sigur va constitui atractia publicului care, de fiecare dat� c�nd afl� de succesul vreunui semen, priveste �napoi cu m�ndrie zic�ndu-si c� „si-n urbea noastr� de sub baraj ‘nasc oameni“.
|