Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Noiembrie 2010
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930     
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 22 Noiembrie 2010
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
MEDIC ÎN JUNGLÃ

MEDIC �N JUNGL�

• Dana Vasilescu, fost� Florea, de loc din Bicaz, medic la Spitalul Clinic de Urgent� Floreasca, are multe de povestit • a fost recrutat� �ntr-o misiune a Natiunilor Unite, ajung�nd �n Congo • experientele si dramele la care a fost martor f�r� voie au fost fantastice • „B�rbati negri �ncercau s� vin� s� te cumpere, ca femeie, de la colegii b�rbati. Lansau preturile de pornire, zece capre, at�tea diamante, f�r� ca m�car s� se uite la tine“, rememoreaz� t�n�rul medic •

Dana Vasilescu, medic specialist �n chirurgie plastic� si microchirurgie reconstructiv�, de loc din Bicaz, lucreaz� �n prezent la Spitalul Clinic de Urgent� Floreasca si este asistent universitar la Facultatea de Medicin� „Carol Davila“ din Bucuresti. Ascensiunea sa profesional�, pentru c� p�n� la urm� aceasta este o certitudine, a fost anuntat� �nc� de c�nd a trecut prin scoala bic�jean�, fiind mereu sef� de promotie. Calea spre medicin� si-a ales-o imediat dup� gimnaziu, c�nd a optat pentru liceul sanitar, pe care l-a urmat �n Bac�u. Facultatea de medicin� a f�cut-o la Bucuresti, iar c�tre chirurgie s-a �ndreptat o dat� cu intrarea �n rezidentiat. Este doctorand, lucrarea f�c�nd referire la „Chirurgia defectelor abdominale folosind procedee aloplastice, combinate cu abdominoplastii“. De c�nd m� stiu mi-am dorit s� fiu chirurg si dup� ce am f�cut medicina la Bucuresti, mi-am ales chirurgia plastic�. Am optat spre aceast� ramur�, deoarece, ca femeie, trebuia s� �mpart profesia cu familia. Desi chirurgia plastic� este o specialitate vast� si grea, am considerat c�-mi poate permite s� m� ocup si de familie. Asta, deoarece continui s� cred c� familia este extrem de important� pentru mine ca om“, avea s� afirme Dana Vasilescu, fost� Florea, �nc� de la �nceputul dialogului, motiv�ndu-si optiunea spre una dintre cele mai complexe si exacte ramuri ale medicinei, chirurgia, si-n spet� cea plastic�. „Pentru specializare am lucrat o perioad� �n Elvetia, la Zurich, printr-un program de �ntrajutorare �ntre Spitalul de Urgent� Bucuresti, unde lucrez, si cel universitar de acolo. Mi-a fost de mare folos aceast� experient�“, a ad�ugat Dana.

„M-am trezit singur�, femeie alb�, �nconjurat� de zeci de negri mititei, care-mi cereau bani“

Si dac� veni vorba despre experient�, ardeam de ner�bdare s� atac�m subiectul Africa, despre care auzisem c� f�cuse parte din aceeasi experient� pe care t�n�ra doctorit� si-o propusese �nc� de la �nceput �ntru des�v�rsirea sa profesional�. „Trebuie s-o spun de la �nceput c� �n Africa am practicat medicina ca generalist. Acolo nu putea fi vorba nici pe departe despre chirurgie plastic�, deoarece Natiunile Unite ne-au recrutat si trimis �n Congo pentru asigurarea de �ngrijiri medicale si training populatiei civile. Este stiut faptul, c� �n acea perioad� (�n 1997 - n.r.) aveau loc lupte �ntre diversele factiuni rivale, �n urma c�rora aveau de suferit si localnicii. Experienta din Congo a fost unic�. Am plecat f�r� s� stiu prea multe despre acea zon�. Am ajuns pe aeroportul din Kinshasa, am cobor�t din avion si avea s� m� izbeasc� o c�ldur� insuportabil�. M� �ntrebam unde-o fi autobuzul, care, de regul�, pe orice aeroport te duce p�n� �n aerogar�. Nimic. Am v�zut �n dep�rtate un hangar, care p�n� la urm� s-a dovedit a fi chiar aeroportul. Asa c�, m-am trezit singur�, femeie alb�, �nconjurat� de zeci de negri mititei, care-mi cereau bani: donnez-moi d’argent! Am intrat �n panic�. Am avut senzatia c� am gresit foarte tare, lu�nd decizia de a merge �ntr-o lume despre care stiam prea putin. La aeroport m� asteptau, totusi, colegii mei de la Natiunile Unite, care m-au dus la hotel. Dimineata am urcat �ntr-un avion militar si am ajuns la tab�ra noastr�. C�nd m-am dumirit c� nu e bine ce-am f�cut, era deja foarte t�rziu. M-am trezit peste noapte c� trebuia s� m� �ntretin singur�, s�-mi g�tesc si, eventual, s� v�d dimineata dac� n-am vreo t�r�toare �n pantofi“, ne-a povestit t�n�rul medic.

Jungla congolez�, un loc periculos pentru un alb

Dana Vasilescu a mai sustinut c�, la �nceputul experientei africane, a fost destul de greu s� se fac� �nteleas�, s�-si fac� prieteni noi, s� dep�sesc� bariere culturale, s� accepte oameni de alt� etnie si cu alte convingeri religioase. Dar c� a fost o experient� extraordinar�, ajut�nd-o s� m� maturizeze, s�-si dea seama care-i s�nt limitele, s�-si stabilesc� tinte pe care apoi s� le si dep�sesc�. A v�zut lucruri �ngrozitoare si a asistat la traume pentru care cuvintele s�nt putine pentru a fi descrise si la care nici nu se g�ndea c� se pot petrece undeva �n lume: „�n Congo, b�rbatii au convingerea c� dac� violeaz� o virgin� se vindec� de SIDA. Si-atunci fetite de 10-11 ani s�nt siluite. R�m�n �ns�rcinate, bazinul lor nu este preg�tit pentru nastere si sufer� niste traume �ngrozitoare. Dac� nu rezist�, s�nt l�sate la un loc cu vitele s� moar�, nebeneficiind de nici un fel de asistent� medical�. Apoi, congolezii n-au acces la cultur� si civilizatie. Acolo, �nc� se foloseste lum�narea. A fost o experient� extraordinar� pentru mine ca om. Revenind la activitatea pe care o desf�suram ca medic, tot ce dep�sea conditiile noastre de �ngrijiri medicale, �nc�rcam �n elicoptere si le trimiteam, fie �n Kinshasa, fie la Pretoria, �n Africa de Sud. Ce pot s� v� mai spun? Viata unui alb �n jungla congolez� este extrem de riscant�“. Bic�jeanca a mai opinat c� pentru localnici albii erau adev�rate tinte, deoarece stiau c� au salarii foarte mari comparativ cu ei: „Acolo seful politiei c�stig� 6-7 dolari pe lun�, deci, noi eram foarte departe ca nivel de trai. De aceea, erau foarte multi r�pitori sau, �n cel mai fericit caz, b�rbati negri care �ncercau s� vin� s� te cumpere, ca femeie, de la colegii b�rbati. Experiente deosebit de frustrante. �ncercau negocieri, lansau preturile de pornire, zece capre, at�tea diamante, f�r� ca m�car s� se uite la tine. Acolo femeile au un statut foarte precar. S�nt principalul aduc�tor de hran� �n cas�, cresc copiii, muncesc, aduc lemne, b�rbatii doar asist�. C�nd mi s-a �ncheiat contractul, dup� un an de Congo, m-am �ntors acas�. Nu �nainte de a vizita Uganda si Africa de Sud. �n Africa de Sud am v�zul standarde vestice si am f�cut diferenta. Pe alocuri se situeaz� usor peste, comparativ cu Vestul Europei“.

Experient� pe t�r�m britanic

�ntoars� la Buceresti si av�nd gustul pentru noi experiente, Dana Vasilescu a �nceput demersurile pentru liber� practic�, astfel �nc�t, s� poat� merge, de ast� dat� �n Anglia, pentru a profesa si a cunoaste mai mult �n ale chirurgiei plastice. „Salariile de asistent universitar si de medic s�nt extrem de mici �n Rom�nia si-atunci as fi ipocrit� s� nu recunosc c� si problema financiar� a fost o motivatie. Am plecat initial la Londra, am stat trei s�pt�m�ni, dup� care am ajuns la Birmingham, unde am lucrat un an si jum�tate la spitalul universitar de acolo. Aveam s� intru �ntr-o cu totul alt� lume. Un alt sistem si o alt� viat�. Despre modul �n care se practic� medicina �n Anglia as putea vorbi mult, dar rom�nii stiu �n general ce si cum cu medicina Europei de Vest. Ideea e c� experienta dob�ndit� si de ast� dat� a condus la oferta pe care aveam s-o primesc la �ntoarcerea �n tar� de a m� implica �ntr-un program care, tradus �n rom�n�, se numeste «mai mult dec�t vorbe». Acesta este dedicat preventiei cancerului la s�n, c�ruia i se acord� o atentie sporit� c�teva luni �n fiecare an si care sper�m s� se deruleze si-n Rom�nia multi ani de-aici �ncolo. Pe l�ng� preventia cancerului se face si reconstructia s�nului de dup� rezectie oncologic�, aceasta din urm� tin�nd de specialitatea mea. A fost o surpriz� extrem de pl�cut� si onorant�“, a mai spus interlocutoarea noastr�. Am mai aflat, referitor la chirurgia plastic� din tara noastr� c�, din nefericire, din aproximativ 8.000 de cazuri de cancer de s�n, �nregistrate anual �n Spitalul de Urgent� Bucuresti, doar 15-20 trec prin procesul de reconstruire. Diferenta ar fi c� �n alte t�ri europene la toate cazurile de cancer se face reconstructie. Asta si pentru c� �n Rom�nia exist� foarte putini plasticieni, cam 300 de specialisti si baza material� este foarte slab�. Apoi, toti plasticienii s�nt concentrati �n marile centre universitare, �n loc s� fie r�sp�nditi �n �ntreaga tar�. „Neav�nd posibiliti de informare, prinde foarte bine c�te o specializare �n afara t�rii. Asta m-a determinat s� i-au calea Angliei“, a opinat Dana Vasilescu.

Viitoare �nt�lnire cu bic�jencele

Discutia pe care am purtat-o cu fosta bic�jeanc�, ce a afirmat cu m�ndrie c� fiecare re�ntoarcere acas�, sub baraj, �nseamn� o re�nc�rcare a bateriilor pentru �nc� o bun� bucat� de timp, avea s� ne conduc� prin lumea chirurgiei plastice si, mai ales, prin aceea a preventiei cancerului de s�n si a reconstructiei acestuia. Totodat�, aveam s� ascult�m si s� subscriem pledoariei sale privind schimbarea de mentalitate la femeile din Rom�nia secolului XXI, ce privesc mult prea superficial, sigur si din lips� de bani, problema �n discutie. Si cum s�ngele ap� nu se face, t�n�ra, care s-a dovedit a fi o interlocutoare de exceptie, arde de ner�bdare s�-si pun� �ntreaga-i capacitate profesional� �n slujba semenelor si, de ce nu?, �n ajutorarea concitadinelor sale. Ar fi multe de spus, poate chiar unele probleme legate de starea de s�n�tate a rom�nilor si statutul medicului �n societatea rom�neasc�, probleme asupra c�rora partenera noastr� de dialog a z�bovit cu generozitate, ideea este c� �n final a r�spuns pozitiv provoc�rii de a participa la o �nt�lnire, c�t mai cur�nd posibil, cu doamnele Bicazului pe teme medicale. Experienta sa, pe care am �ncercat s-o abord�m prin putinele vorbe scrise aici, sigur va constitui atractia publicului care, de fiecare dat� c�nd afl� de succesul vreunui semen, priveste �napoi cu m�ndrie zic�ndu-si c� „si-n urbea noastr� de sub baraj ‘nasc oameni“.

Articol afisat de 3701 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ion ASAVEI)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective