�ndr�gosti�i de Cucuteni

• „Muzeul de artďż˝ eneoliticďż˝ Cucuteni“ a atras aproape 4.000 de turiďż˝ti romďż˝ni ďż˝i strďż˝ini • strďż˝inii rďż˝mďż˝n ďż˝ndrďż˝gostiďż˝i de piesele de artďż˝ Cucuteni • „Muzeul de artďż˝ eneoliticďż˝ Cucuteni“ a fost inclus ďż˝n circuitele turistice ale mai multor operatori de turism din Bucureďż˝ti •

„Muzeul de artďż˝ eneoliticďż˝ Cucuteni“, unicat ďż˝n Europa, a atras aproape 4.000 de vizitatori, atďż˝t din ďż˝arďż˝, cďż˝t ďż˝i din strďż˝inďż˝tate. El este amenajat ďż˝n corpul B al Muzeului de Istorie ďż˝i Arheologie Piatra Neamďż˝, cu sediul ďż˝n str. ďż˝tefan cel Mare nr. 3 (fosta filialďż˝ Neamďż˝ a Bďż˝ncii Naďż˝ionale a Romďż˝niei), cuprinde douďż˝ sďż˝li (parter ďż˝i primul nivel), ďż˝i prezintďż˝ ďż˝n jur de 300 de piese din cadrul Culturilor Precucuteni - Cucuteni incluse ďż˝n categoria „tezaur“ a patrimoniului cultural naďż˝ional. Sala de la parter expune artďż˝ decorativďż˝ aplicatďż˝ pe vase, iar cea de la etaj prezintďż˝ artďż˝ figurativďż˝ - plasticďż˝ antropomorfďż˝ ďż˝i zoomorfďż˝, din toate fazele de dezvoltare a Culturilor Precucuteni - Cucuteni. „Muzeul de artďż˝ eneoliticďż˝ Cucuteni“ (foto) a fost inaugurat ďż˝n vara anului trecut.
„Pot sďż˝ spun cďż˝ muzeul a fost apreciat de toďż˝i vizitatorii care i-au trecut pragul - am primit numeroase felicitďż˝ri de la cei care l-au vizitat. Mulďż˝i dintre vizitatorii romďż˝ni spun cďż˝ n-au ďż˝tiut, pďż˝nďż˝ ďż˝n momentul respectiv, cďż˝ existďż˝ asemenea valori ďż˝n judeďż˝ul Neamďż˝, iar turiďż˝tii care vin din strďż˝inďż˝tate rďż˝mďż˝n ďż˝ndrďż˝gostiďż˝i de exponatele prezentate. Ceea ce este mai important este cďż˝ «Muzeul de artďż˝ eneoliticďż˝ Cucuteni» a fost inclus ďż˝n circuitele turistice ale mai multor operatori de turism din Bucureďż˝ti - turiďż˝tii vin ďż˝n Moldova, trec prin Bucovina, se opresc la Piatra Neamďż˝ ďż˝i apoi pleacďż˝ ďż˝n alte zone, spre Braďż˝ov, de exemplu“, a afirmat dr. Gheorghe Dumitroaia, directorul Complexului Muzeal Judeďż˝ean Neamďż˝.
De peste un secol, materialele arheologice apar�in�nd culturii Cucuteni fascineaz� lumea �tiin�ific�. Cultura Cucuteni, ultima mare cultur� cu ceramic� pictat� din Europa, se �ntinde �ntre cca. 3700-2500 �.C., cuprinz�nd trei faze de evolutie: Cucuteni A, A-B �i B, fiecare cu mai multe etape. Purt�torii acestei culturi, mai mult ca sigur protourbane, aveau locuin�e destul de mari, cu platforme din lemn, cu vetre interioare, �i se ocupau, pe l�ng� v�n�toare �i cules, cu agricultura �i cu meste�uguri casnice (�esut, ol�rit, confec�ionare de unelte). �mbin�nd diverse mo�teniri (fondul local precucutenian, influen�e sudice din cultura Gumelni�a �i estice din cultura Petre�ti), comunit��ile cucuteniene au dezvoltat o civiliza�ie care poate sta cu cinste al�turi de cele mai str�lucite manifest�ri ale perioadei eneolitice din Asia Anterioar�. Elementul caracteristic al acestei culturi �l constituie ceramica pictat� tricrom (alb, ro�u �i negru), care dovede�te un des�v�r�it sim� al culorii �i al formelor. Cucutenienii par s� fi fost, �n general, oameni pa�nici, de�i prezen�a lor �n a�ez�ri situate pe �n�l�imi protejate prin pante abrupte �i �an�uri de ap�rare dovedesc fie existen�a unor ciocniri puternice �ntre comunit��ile vecine, fie faptul c� se preg�teau pentru a pre�nt�mpina atacul unor popula�ii venite de la distan��. Atacurile s-au intensificat spre faza final�, c�nd �n zona ocupat� de cucutenieni au p�truns triburi de step� venite dintr-o zon� mai �ndep�rtat� - zona estic� - cu un alt mod de via�� �i care au contribuit, p�n� la urm�, la dispari�ia Culturii Cucuteni.