Putoarea
La vita e bella
La televizor, discutii savante despre notiuni pretentioase. O adun�tur� de destepti face teoria chibritului �n fata unei natii ce tremur� sub ogheale. „Minciuna nu e manipulare, cel putin �n sens stiintific“; „Din punct de vedere semantic...“ Si tot asa, cu spor si r�vn�. Te apuc� sc�rba.
Mai frumos vorbeste premierul (�sta e nume de tob�, m� rog!) la televiziunea public�! Victorios �nc� o dat� - ca multi dintre aceia care au patinat �n copil�rie prin rahat - se pl�nge de lipsa majorit�tii �n comisiile parlamentare. Si, prin urmare, de faptul c� nu ne poate beli de tot. Aproape c� �si cere scuze. Ce frumos acuz� populismul! Si precizeaz� din nou, cum a mai f�cut-o �n nenum�rate alte r�nduri: „nu putem da mai mult dec�t producem“. Adev�rat. Cu toate acestea, b�ncile cer oamenilor mai mult dec�t produc. Nici ei nu pot da, evident. De ce guvernul a �ncurajat sinistrul joc de-a alba-neagra initiat de sistemul bancar �n epoci mai fericite, netin�nd cont de faptul c� celebrul Birou de credite nici m�car nu era functional? Lucru speculat de harnicii nou veniti pusi pe c�p�tuial�, care a dus la grade de �ndatorare fabuloase.
Tr�im �ntr-o tar� liber� - cel putin asa se afirm� - si, prin urmare, am dreptul s� vorbesc. Mai mult dec�t at�t, �mi asum responsabilitatea juridic� si moral� pentru toate afirmatiile - adev�rate sau �nchipuite - din cuprinsul acestui material si al altora care ar putea st�rni �ntreb�ri insidioase. Recunosc, pornesc de la premisa - �ndoielnic� pentru unii, subversiv� pentru altii si subiectiv� pentru restul - c� b�ncile nu s�nt nimic altceva dec�t mijloace institutionalizate de spoliere a populatiei trudnice. Din declaratia unui director de banc� - ce doreste s� nu fie scos din anonimat - retinem faptul c� sloganul zilei era: „Prindeti c�t mai multi! Scoatem noi banii de la ei! Vor pl�ti!“ Si dac� nu vom pl�ti? Ei? La ce v� va folosi circul penibil al scoaterii la mezat al unui teanc de boarfe? �n ceea ce m� priveste, socotelile s�nt f�cute: c�nd �n Rom�nia se va pune �n aplicare hot�r�rea judec�toreasc� definitiv� si irevocabil� prin care guvernul este obligat s�-mi returneze banii cuveniti conform Legii 251, �n vigoare - si nu din vina mea - �i voi ceda b�ncilor �ntru acoperirea creditelor si deplin� �ndestulare. Am calculat. �mi ajung; ba chiar pot s� s�rb�toresc fericitul eveniment �n piata mare, cu doi mici, o felie de p�iine si, eventual, o tuic� fiart�. Evident, f�r� penalit�tile sc�rboase si prolifice, pentru c�, nu-i asa?, solidaritatea social� at�t de invocat� presupune m�car un minim de actiune participativ� si din partea creditorilor. Chiar si numai pentru faptul c� dezechilibrarea sistemului financiar li se datoreaz� �n cea mai mare parte. �n definitiv, �n mod absolut logic, conflictul dintre b�nci si clienti ar trebui transferat la nivel guvernamental. Pentru c�, cel putin pentru bugetari, el a fost garantul unui c�stig sigur, acceptat de b�nci. De ce nu se accept�, prin urmare, si riscul? Liber asumat. De am�ndou� p�rtile. Presedintele general al unei foarte cunoscute institutii de f�cut bani f�r� s� produci nimic - un tip t�n�r, vivace, bine nutrit si de un blond teuton - se exprim� foarte plastic pe canalele media: „Costurile actualei crize s�nt suportate de cei care pl�tesc. Ceilalti, pe h�rtie, s�nt deja... morti.“ Brrrr! Ce sinistru, nemuritorule si nepieritorule domn! Dincolo de lipsa de elegant� a afirmatiei, ce pretentii mai aveti de la niste morti, stimate si prosper cioclu? De la mortii acestia care p�n� mai ieri au pl�tit str�ng�nd din dinti pentru a v� satisface vanitatea de a acorda un premiu la Gala UNITER, garantat cu viata si s�ngele lor. D� bine s� vii al�turi de Caramitru si s� recompensezi cu orgoliu disimulat actele culturale. Mai ales c� esti si aplaudat - pentru prima dat� �n viata ta, probabil - la scen� deschis�. Postura de Mecena nu te prinde. Premiul era cedat de populatia ce v� pl�teste creditele de c�te patru ori cel putin. Ce ar fi, stimate domn care, dup� c�te se vede beneficiezi de ap� cald� si nu duci deloc lips� de vitamine, s� te duci �n tara dumitale s� faci bani? Evident, prosti ca aici n-ai s� mai g�sesti. Lipsiti si de exercitiul financiar exersat �n vest de sute de ani si de curajul de a se opune religiei banului. Rom�nii, se stie, au f�cut din banc� o a doua biseric�. La voi probabil c� nu exist� �nc� r�zvani si dani sau buzdugani si morari sau botezati si blonde, sau branci, sau alti idioti pusi s� ne anime diminetile cu veselia lor insalubr� si de-a dreptul cretin�. S�nt prostii nostri cotidieni si ne face pl�cere s� �i consider�m vedete. Nu trebuie s� v� amestecati. Chiar dac� pe ulitele Vienei au h�l�duit Haydn, Mozart, Beethoven si at�tia altii, s� nu-l uit�m pe Freud. Pe c�ti bani i-ati trimis celebra canapea (tot un fel de banc�, nu?) la Londra? P�n� una alta, aflati c� banca pe care cu „onoare“ o conduceti, ca si altele de altfel, se tine de mici escrocherii; e un eufemism, recunosc; pentru niste insalubre activit�ti pe care am s� le detaliez (cu dovezi, evident) �ntr-unul din episoadele urm�toare. Cum se face c� meseria unei distinse functionare a b�ncii dumneavoastr�, ca s� d�m numai un exemplu pur informativ, este aceea de a contracara efectele institutiilor de credit concurente? Ca s� nu mai vorbim de faptul c� transcriptia argumentelor telefonice ale slugilor dumneavoastr�, angajate pe post de salariati, ar face s� se cutremure lumea sistemului bancar si universul bunului simt. Ea e femeia care �ti propune ca, dup� ce ai obtinut acceptul b�ncii debitoare, s�-ti furnizeze discret un alt card de credit care s� contracareze acoperirea. Cu alte cuvinte, s� r�m�i �n continuare client. Si datornic, evident. Dac� nu accepti, vei afla vestea �ntrist�toare si deloc confortabil� c� mai ai costuri de acoperit. �n prim� instant� am avut impresia c� disimuleaz�. Ulterior am aflat c� sus numita doamn� chiar exist�. Si, mai mult, chiar se ocup� cu astfel de tranzactii care ies din limita bunului simt si, evident, ale legalit�tii si fair-play-ului. De bun� seam�, s�rmana nu are nici o vin�. Este o biat� angajat� �n asa numitul sistem bancar neaos, coordonat - eficient, dup� c�te se vede - din capitalele Europei unite �ntru cuget, simtire, norme aberante si jecm�neal� institutionalizat�. Are un sot angajat la o benzin�rie, dimineata face omlet� copiilor care se duc la scoal� si peste zi �ndrug� balivernele impuse de conducere. Ei, domnule blond si aristocrat, venit s� colonizezi populatia est european�! Nu-i asa c� Rom�nia este tara tuturor posibilit�tilor? Nu-i asa c� merit� s� finantezi un premiu UNITER, un festival de teatru de provincie sau s� te lansezi �n mult mediatizatele actiuni de caritate? Si totusi, Rom�nia nu este tara pe care o vezi dumneata la televizor: un grup de pensionari fl�m�nzi si, scuze!, putin t�mpiti, adunati �ntr-un studio si fortati s� mimeze veselia si buna dispozitie la semnalul unui animator idiot. Rom�nia s�nt cei care vor vorbi atunci c�nd va fi cazul; si c�nd substanta intelectual� a acestui popor va fi pus� serios la �ndoial� de un imbecil condus numai de fantasmagoria pecuniar�. Chiar dac� La vita e bella, mizeria din sistemul bancar este enorm�. Vegheat� cu grij� patern� - sau matern�, cum doriti si de unde priviti - de seful „board“-ului. De ast�zi ne propunem s� o decopert�m. Numai c�, evident, va trebui s� suportati... putoarea!
|