Produsul
La vita e bella Priviti-i gusa proeminent�; mustind de trai bun, bine ras� si d�nd semne de evident� satisfactie dup� meniul consistent de la restaurantul hotelului de lux unde s-a hodinit preste noapte. St�p�nul banilor internationali si al Rom�niei, va fi fost c�ndva un om ca toti oamenii. De bun� seam�, �n copil�rie a f�cut si el pipi �n scutece. Acum - de ce, si cu ce drept? - hot�r�ste soarta tuturor oamenilor din aceast� tar� n�p�stuit�. �n plin� criz�, Rom�nia z�misleste „produse“ care, fireste, reflect� gradul �nalt de originalitate al politicii contemporane si, �n acelasi timp, conserv� „produsele“ care o definesc. Cel mai bun „produs“ �n materie de politic�, de care am luat cunostint� zilele trecute, am aflat c� este o femeie. A propos de femei si de FMI; la banc�, un alt soi de femeie, plin� de ifose si �mp�nat� de cliseele unei politeti de circumstant�, �ncearc� s� m� conving� de faptul c� „produsul“ pe care �l revendic - acela de restructurare a unui credit - nu exist� si, �n consecint�, nu mi se poate �ndeplini umila cerere. �i sugerez c�, �n aceast� dezastruoas� situatie social� si economic� a t�rii, ar fi nimerit s� fie inventat. Cu at�t mai mult cu c�t „produsul“ nu e rezultatul vreunui efort conceptual de mare valoare, care s� angreneze cine stie ce tehnologie avansat� si mult� inteligent� creatoare, ci se rezum� doar la modalitatea prin care banii munciti de mine si �napoiati �mp�trit, �mi pot fi jecm�niti cu mai multe menajamente. �n situatia �n care produsul intern brut pe capul meu de locuitor al acestor nefericite meleaguri este, dup� cum prea bine se stie, destul de subtirel. Si, tin�nd cont de v�rst� si de capacitatea de atractie, mi-e foarte greu s� mai ies la „produs“. S�nt atentionat agresiv s� nu „ridic tonul“! Specialist fiind �n materie de acustic�, as vrea s� stiu �n ce const� culpa mea. Evident, functionara care, fireste, nu stie nici ce �nseamn� ton si cu at�t mai putin ce reprezint� augmentarea dinamic� a sonorit�tii..., una dintre loazele care s-ar fi putut s�-mi fi trecut prin m�n� �n cariera didactic�, dar care acum, av�nd la baz� o diplom� eliberat� de Universitatea Pocreaca, consider� c� putem fi egali, riposteaz� cu tupeul feminin impus de ministresa durabil dezvoltat�, un alt „produs“ despre care am amintit �n treac�t mai �nainte. O contopist� ofuscat� iese dintr-un soi de cusc� de sticl� din interiorul c�reia dirijeaz� belirea rom�nilor �mpov�rati de „produse“, revoltat� de lipsa de civilizatie a clientului indisciplinat. �ntre timp aflu c� �nv�t�toarea Cristiana Anghel se afl� deja �n cea de a 62-a zi de grev� a foamei. Cumplit si trist! Si tot �ntre timp, premierul anunt� cu mult� convingere c� anul 2012 va fi anul politic al partidului s�u. �ncep s� cred c�, �ntr-adev�r, �n eventualitatea �mplinirii acestui deziderat, zvonurile privind iminentul sf�rsit al lumii s�nt �ndrept�tite.
O exceptional� emisiune tv, intitulat� „Oamenii timpului nostru“ m-a adus pentru ceva vreme cu picioarele pe p�m�nt. Invitatul pedantei amfitrioane Delia Budeanu era dirijorul Tiberiu Soare. S-a discutat cu inspiratie si competent� despre muzic�, partituri, mari compozitori, moravuri din lumea culiselor, despre Mozart si Beethoven, despre Goethe si filosofia german�... Adev�rate produse ale spiritualit�tii umane. Concluzia maestrului Soare, care nu demult a dirijat la Londra, e �ngrijor�toare: „O tar� care nu-si iubeste si nu-si stimeaz� artistii va deveni, inevitabil, o tar� �n care spiritul grobian va triumfa“. Sintetiz�nd, o tar� de grobieni. C�t mai am oare p�n� acolo? De bun� seam�, nu foarte mult din moment ce �mi permit - ce impietate! - s� ridic tonul. M� simt dator s� aduc o ultim� explicatie. Numele b�ncii poate fi al oric�reia dintre cele care au �mp�nzit tara cu ghisee si tr�ntori care nu au �nv�tat nicic�nd o meserie; numele functionarei ofuscate nu are nici o important� pentru c�, de bun� seam�, dincolo de faptul c� ilustreaz� un comportament grobian tipic pentru contemporaneitatea spoliatorilor, nu va �nsemna niciodat� nimic, nici m�car pentru istoria sc�rii blocului unde locuieste; clientul indisciplinat s�nt eu, fericitul posesor al „produsului“, iar simbolul somatic al prosperit�tii, invocat �n debut, e seful board-ului (oau, alt produs!) misiunii FMI �n Rom�nia. Toti s�ntem veseli, cinstiti, umani, vrem s� tr�im mai bine si s� ne bucur�m c�, �ntr-adev�r, La vita e bella! Nu-i asa? C� doar toti s�ntem oameni, ne avem ca fratii si ne m�nc�m... produsele.
|