C�L�TORIE LA CAP�TUL NOPTII

Crochiuri din jurnalul unui profesor protestatar

• pe 5 octombrie, dascďż˝lii continuu umiliti ďż˝n ultimii ani si-au strigat deznďż˝dejdea ďż˝ntr-un mare miting organizat ďż˝n fata guvernului • de la Neamt a participat un grup format din circa 150 de sindicalisti • printre ei si un colaborator al cotidianului Monitorul, autorul reportajului ce urmeazďż˝ •

Cocosii dorm

Ca si g�inile. Nu au, pas�-mi-te, nici o grij�. Mult mai t�rziu, pe la rev�rsat de zori se vor hot�r� s� c�nte si s� ne aduc� aminte, cu patetism, c� am fost odat� oameni care se bucurau de toate lucrurile simple ale acestei lumi. Devin pragmatic si realizez c� am mai bine de cinci kilometri p�n� la locul de unde va pleca autobuzul. Hot�r�sc s� iau masina. Cu toate c�, reamintindu-mi c� �n societatea noastr� modern� si integrat� european totul se pl�teste, m� g�ndesc unde am s� o las. M�ine dimineat�, b�ietii harnici de la firma care administreaz� parc�rile, de bun� seam� vor fi foarte sup�rati dac� nu vor g�si �n geam bonul de la aparatul de taxat care va dovedi c� s�nt bun platnic. Dar s�nt. De asta si calculez c� la nota de plat� a protestului meu intempestiv va trebui s� adaug nu mai putin de 15 lei. Noi. Dar cauza merit�, nu-i asa? Asa c� m� resemnez si m� decid s� �ndestulez copios aparatul de f�cut bani al firmei. Doar s�nt un bugetar proeminent. Un gras, cum ar spune iubitul nostru presedinte. �n oglind� nu prea ar�t prosper. M� uit pentru c� trebuie s� fiu c�t de c�t decent. Dup� ce m� b�rbieresc - ca s� ar�t bine �n fata cl�dirii guvernului - citesc cele mai noi amenint�ri ale b�ncilor. (�n parantez� fie zis, alt� dat� citeam Dostoievski). Asta �mi ridic� moralul si �mi ascute spiritul revolutionar. �njur copios si m� rog apoi la Dumnezeu s�-mi ierte pornirile neortodoxe si, evident, necivilizate. C� tot se face mare caz de asta.

E noapte si e frig, seniori!

Asta e prima impresie. La punctul de plecare se fac preparative pentru buna desfďż˝surare a deplasďż˝rii. Coborďż˝m pe trotuar materialul didactic: pancarde, bannere, steaguri, veste si sepci, vuvuzele de plastic, tignale, pďż˝nďż˝ si o tobďż˝. E rďż˝coare rďż˝u. De asta, probabil, nu mďż˝ simt prea bine. Autobuzul aratďż˝ promitďż˝tor. Pe dinafarďż˝. Dinlďż˝untru constatďż˝m, dupďż˝ primii metri, cďż˝ masina nu are suspensii functionale asa cďż˝ ďż˝ncepem sďż˝ dďż˝m cu spor cu capul de pereti la fiece denivelare. Clasic romďż˝nesc si tocmai de aceea ne obisnuim repede. Ne avďż˝ntďż˝m ďż˝n noapte, fredonďż˝nd ďż˝n gďż˝nd „Porniti ďż˝nainte, tovarďż˝si!“ Ca ďż˝ntotdeauna, cei cuminti stau ďż˝n fatďż˝ motďż˝ind si cei obraznici si guralivi ďż˝n spate. Ca ďż˝n viata de zi cu zi, de altfel. Iesim tďż˝rďż˝s - grďż˝pis din urbe, undeva ďż˝n stďż˝nga mai sclipesc cďż˝teva lumini de prin ruinurile Sďż˝vinestiului, faruri ďż˝ntretďż˝iate, case ďż˝n ďż˝ntuneric, ici colo cďż˝te o reclamďż˝ luminatďż˝ din care zďż˝mbesc, de regulďż˝, fete bine hrďż˝nite. Geamurile se umezesc si suvite subtiri se preling ďż˝ntr-un traseu sinuos, dominat de reguli proprii. Dacďż˝ nu motďż˝i si nu ai altďż˝ treabďż˝, poti privi ciudata, complicata si imprevizibila aventurďż˝ a apei ce se joacďż˝ pe sticla rece.

Pe p�m�nt avem de toate

Unii dintre noi, doar. Dimineata, ďż˝n lumina strepezitďż˝ de umezealďż˝, Capitala ne asteaptďż˝ bine pregďż˝titďż˝. Ei bine, nu sďż˝rbďż˝toreste, dar cel putin astďż˝zi sďż˝ntem bďż˝gati ďż˝n seamďż˝. Politie, jandarmi si drum anevoios prin puzderia de masini. Pe trotuare lume putinďż˝ si ďż˝n statiile mijloacelor de transport ďż˝n comun pietoni zgribuliti. Piata Victoriei, vastďż˝, pare cďż˝ e pregďż˝titďż˝ sďż˝ gďż˝zduiascďż˝ balul, masa si felicitďż˝rile. ďż˝n cele douďż˝ decenii de „libertate“, puterea si-a organizat temeinic forta de represiune. Acum, aici, pe pďż˝mďż˝nt are de toate. Masini si utilaje de stďż˝pďż˝nit multimea stau ďż˝n asteptare, frumos ďż˝ncolonate. Dube, tunuri cu apďż˝, tulumbe, custi din plasďż˝ metalicďż˝, autoturisme cu girofar, camioane, motociclete... Pretutindeni, frumos ďż˝nsiruiti, jandarmi ďż˝n albastru, cu casca ce le poate apďż˝ra teasta, atďż˝rnatďż˝ pe coapsa dreaptďż˝. Dumnezeule, ce lume bolnavďż˝! La ce bun toate astea? Ca sďż˝ apere ordinea de drept. Ce formulďż˝ stupidďż˝ ďż˝n acest context. Tocmai indusa senzatie de securitate conferďż˝ arogantďż˝ guvernantilor. La ora asta multi dintre ei iau micul dejun. Fireste, nu frugal si nu pe genunchi ca noi ci la un restaurant elegant. Dupďż˝ siestďż˝ vor „rďż˝gďż˝i“ pe vreun post de televiziune unde sďż˝nt invitati perpetuu si unde, probabil, vor anunta cďż˝ nu peste multďż˝ vreme vor scoate pe piatďż˝ - pe cartele, evident - „biscuitii verzi“. Cine sďż˝nt, de fapt, oamenii acestia care ne conduc? Ce merite au? De unde au apďż˝rut? Ce scarďż˝ de valori recunoscutďż˝ le-a conferit dreptul de a ne dirigui atďż˝t de mizerabil existenta?

Desteapt�-te, rom�ne!

Ar fi cazul. Pentru cďż˝ am ajuns devreme sďż˝ntem avantajati. Cei o sutďż˝ cinzeci de oameni din Neamt prind locul la barďż˝. Adicďż˝ ďż˝n fatďż˝, imediat dupďż˝ grilaj. Relativ repede, piata se umple. Multe judete sďż˝nt reprezentate si de cďż˝te cinci sute de dascďż˝li. ďż˝n stďż˝nga Muzeul Antipa, ďż˝n spate complexul rezidential, la dreapta, ornat inestetic cu o mare pďż˝nzďż˝ ce mascheazďż˝ niste lucrďż˝ri si de o macara neclintitďż˝, palatul puterii decizionale. Urias, sobru si oarecum amenintďż˝tor. Pe estrada din fatďż˝, ďż˝ncadratďż˝ de difuzoare se agitďż˝ organizatorii. Se face apel la ordine si se dirijeazďż˝ coloanele de manifestanti care ďż˝si cautďż˝ locul. ďż˝ntre noi si tribunďż˝, televiziunile „mogulilor“ ďż˝ntind cabluri si monteazďż˝ trepiede pe care clipesc ochii rosii ai camerelor de luat vederi acoperite cu huse. Pe scenďż˝ e ďż˝nghesuitďż˝ o fanfarďż˝ de sector. O fetitďż˝ din ciclul primar ne aduce aminte primele versuri ale Imnului National al Romďż˝niei. Brusc, acompaniat de alďż˝murile oamenilor muzicii, cďż˝ntecul desteptďż˝rii rďż˝sunďż˝ ďż˝n ďż˝ntreaga piatďż˝. Ce frumos, ce mďż˝ret, ce ďż˝nďż˝ltďż˝tor...! Dacďż˝ n-ar fi atďż˝t de tragic.

Prigonirea crestinilor

„Stimati colegi!“ (Vorbeste Aurel Cornea). „Astďż˝zi (n.r. - 5 octombrie) e Ziua Mondialďż˝ a Educatiei.“ (Pe un imens balon ce pluteste deasupra tribunei scrie cďż˝ e Ziua Dascďż˝lilor Umiliti. Mďż˝ rog! Poate fi o gresealďż˝.). „Puterea ne-a ďż˝ntors din nou ďż˝n stradďż˝...“ (huiduieli binemeritate) „... pentru cďż˝ ne-a adus ďż˝ntr-o stare de disperare.“ (De ce sďż˝nt oare de acord?). „Cadrele didactice, salariatii din ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝nt sďż˝nt umiliti, dispretuiti, marginalizati de o putere coruptďż˝ care ďż˝si vede numai interesele. Aceasta este realitatea“. (O vedem, o simtim si o trďż˝im cu prisosintďż˝). „Noi, cei din ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝nt, reprezentantii celor 200.000 de salariati afiliati la Federatia Sindicatelor Libere, am venit astďż˝zi, aici, sďż˝ spunem puterii cďż˝ asa nu se mai poate, cďż˝ trebuie...“ (Hotii! Duc instinctiv mďż˝na la buzunar) „... cďż˝ trebuie sďż˝ reacorde statutul social pe care, ďż˝n orice societate civilizatďż˝ ďż˝l are omul de la catedrďż˝ si nu sďż˝ declare numai ďż˝n timpul campaniilor electorale cďż˝ sďż˝ntem prioritate nationalďż˝ si avem importantďż˝ pentru ei.“ (Demisia! Chiar si de „onoare“). „Astďż˝zi, aici, am venit sďż˝ transmitem un strigďż˝t disperat cďż˝tre ďż˝ntreaga clasďż˝ politicďż˝... cďż˝tre ďż˝ntreaga societate civilďż˝, pďż˝rintilor, elevilor nostri, studentilor, tuturor romďż˝nilor, cďż˝ trebuie sďż˝ salvďż˝m scoala romďż˝neascďż˝. Aceasta este realitatea.“ (Cred cďż˝ de acum e un loc comun ce amenintďż˝ sďż˝ devinďż˝ tic. Oricum, e bine cďż˝ ni se reaminteste). „Cadrele didactice sďż˝nt umilite si marginalizate. Copiii, elevii nostri, marea majoritate ďż˝nvatďż˝ ďż˝n sďż˝li de clasďż˝ insalubre, cu material didactic ďż˝nvechit, cu manuale roase de timp. Iar pďż˝rintilor nu li se oferďż˝ posibilitatea de a alege si de a avea sanse egale pentru copiii lor. (Jos guvernul! Constat cďż˝ n-am nimic ďż˝mpotrivďż˝ asa cďż˝ ďż˝ncerc sďż˝ strig si eu; cu ochii dupďż˝ o camerďż˝. Poate mďż˝ vďż˝d cei de acasďż˝). „De un an de zile sďż˝ntem supusi ďż˝n permanentďż˝ unor curbe de sacrificiu. Am ďż˝nceput anul trecut prin reducerea cu cinci zile a salariului.“ (Stie si Mos Crďż˝ciun de asta). Am continuat ďż˝n ianuarie cu desfiintarea celui de al 13-lea salariu.“ (Ce bun era pe seceta de dupďż˝ Revelion). Apoi, o serie ďż˝ntreagďż˝ de sporuri si drepturi ne-au fost reduse. Ca ďż˝n luna iunie sďż˝ se ajungďż˝ la reducerea salariului cu 25 la sutďż˝“. (Hotii! Un politist se scarpinďż˝ discret ďż˝n turul pantalonilor. De cďż˝nd chestia cu Cotroceniul... pardon, stiti dumneavoastrďż˝! au ďż˝nceput sďż˝-mi fie simpatici). „Dacďż˝ facem un calcul sumar, reducerea ďż˝n acest an a fost ďż˝ntre 40 si 45 la sutďż˝.“ (Sumar. La un calcul mai pedant e mult mai mult). „Iar lucrurile nu merg ďż˝ntr-o directie bunďż˝.“ (Asa e. Sďż˝ntem pe calea spre Iad, spunea cineva zilele trecute). „Am negociat, dar au fost negocieri sterile. Rolul nostru este acela de a vďż˝ reprezenta si de a negocia ďż˝n numele dumneavoastrďż˝. Nu se poate merge la infinit cu aceste curbe de sacrificiu.“ (Hotii! Iar? ďż˝n ce tarďż˝ trďż˝im?). „Nu se mai poate continua ďż˝n anul 2011 cu asezarea noastrďż˝ ďż˝n acea grilďż˝ de salarizare pe ultima treime si cu salarii mai mici decďż˝t ale altor categorii socio-profesionale.“ (Sďż˝ fim drepti: cunosc pe cineva care are mai putin ca mine). „Trebuie sďż˝-i facem sďż˝ ďż˝nteleagďż˝ acum, aici... (Mars funebru intonat de fanfarďż˝. Tinďż˝nd cont de ďż˝mprejurďż˝rile de ultimďż˝ orďż˝, ideea nu mi se pare a fi cea mai fericitďż˝. Dar semnificatia e, de bunďż˝ seamďż˝, simbolicďż˝. E vorba de sistem nu de oameni, evident. Sďż˝ntem, doar, crestini. ďż˝n consecintďż˝, prigoniti ca ďż˝n vremea romanilor).

�nfr�nti, pe Calea Victoriei

Vai, c�te vise am risipit �n tinerete pe aici, pe Calea Victoriei! Dar nu mi-am �nchipuit nicic�nd c� peste ani voi ajunge s� m�rs�luiesc cu lacrimi �n ochi pe teritoriul fericit al form�rii mele. Muzeul Enescu, Academia Rom�n�, acum �n imediata vecin�tate a unui Cazino unde se preumbl� alt soi de �mp�timiti ai c�rtilor, mansarda unde a vietuit, prigonit si el, Mihail Sebastian, Teatrul Act, Green Hours, case �nalte cu bulin� rosie, balcoane cu c�r�mida dezgolit� r�njind impudic asupr�-ne, multe, prea multe b�nci, aceste noi biserici ale rom�nilor, Piata George Enescu, Ateneul Rom�n, cartoful imens �nfipt �n prelunga scobitoare din beton din Piata Revolutiei si, ca o �ncununare a grotescului, oroarea aceea din sticl� �nfipt� �n trupul sf�siat al unei arhitecturi pierdute. Simbolistica transparent� a cl�dirii viitorului ridicat� pe baza acumul�rilor istorice traditionale e cariat� de impactul vizual �mp�nat de disconfort al f�c�turii arhitecturale hibride ce produce, nici mai mult nici mai putin dec�t panic�. Dac� privesti mai atent, realizezi de ce �ns�si viata noastr� social�, cl�dit� aidoma, este at�t de nereusit�. Dou�zeci de ani de excrescent� democratic�, �nteleas� foarte original si oarecum tembel, au dat nastere unui avorton politic si social cu caracteristicile unui mutant gr�bit s� recupereze decalajele istorice zdrobind f�r� mil� traditia invocat� perpetuu ce a ajuns doar un simbol grotesc al unui tragic, implacabil si nefericit destin.

Clasa muncitoare merge �n Paradis

Cel putin asa ne-a asigurat ministrul muncii, un oarecare Botis, care supraliciteaz� iesind �n fata ministerului. Gestul s�u curajos va fi, de bun� seam�, apreciat de c�tre partid. Nu si de cei din multimea care �l copleseste cu huiduieli. Clasica nesimtire politic� �i confer� �nc� un soi de imunitate �n fata oprobriului public si nu-i altereaz� satisfactia degust�rii cafelei am�nate ce nu a avut timp s� se r�ceasc� pe marginea biroului. La Cotroceni, o armat� de consilieri plictisiti mimeaz� mirarea �n fata fluturasilor cu 450 de lei adusi drept dovad� de protestatari. Pe General Berthelot, ministrul educatiei ratate (�nc� o dat�) �si consult� sufleorul si hot�r�ste, �n final, c� t�cerea e de aur. Pe strad� revolta se consum� iremediabil c�tre iminenta linistire. Se face tot mai frig si protestatarii bucuresteni socot c� e timpul s� mearg� acas�. Cei din provincie c�ut�m cu disperare o bud�. O g�sim; e ecologic�, asa cum s�nt toate cele ale lumii noastre europene. Top�ind ner�bd�tori ne asez�m la coad� pentru privilegiul si dreptul constitutional de a ne usura �n fata Ministerului Muncii; pl�tite cu 25 la sut� mai putin. �nsotit� de politisti pe motociclete, o mic� coloan� de masini negre str�bate silentios piata aproape pustie unde numai jandarmii au r�mas �n dispozitiv pentru a ap�ra linistea si tihna puterii.

De ce?

„Din punctul nostru de vedere, cred cďż˝ manifestarea de la Bucuresti si-a atins scopul; ďż˝n sensul cďż˝ noi am dorit sďż˝ atragem atentia asupra problemelor reale ale sistemului de educatie. Colegii nostri cred cďż˝ au reusit sďż˝ demonstreze, atďż˝t la Ministerul Muncii cďż˝t si la Ministerul Educatiei, cďż˝ ďż˝n scoala romďż˝neascďż˝ existďż˝ probleme vechi, care se cer rezolvate si cďż˝ nu putem continua ďż˝n aceleasi ďż˝ncercďż˝ri de reformďż˝ care nu au dus nicďż˝ieri. Tema mitingului fiind Salvati scoala romďż˝neascďż˝! cred cďż˝ e edificatoare.“ Opinia doamnei Gabriela Grigore, din board-ul judetean al FSLI tinde sďż˝ devinďż˝ oficioasďż˝ si sterilďż˝ ca o declaratie de presďż˝. ďż˝ncerc sďż˝ o aduc cu picioarele pe pďż˝mďż˝nt. Adicďż˝ pe podeaua autobuzului. „Da, aveti dreptate. Principala revendicare a fost, trebuie sďż˝ recunoastem, cea a salariilor. ďż˝n ideea federatiei, acest miting a fost ďż˝ncďż˝ un strigďż˝t de deznďż˝dejde, o formďż˝ prin care noi am demonstrat celor care decid astďż˝zi ďż˝n sistemul de educatie cďż˝ nu sďż˝ntem ďż˝n afara problemelor reale ale sistemului. Practic, stim bine cďż˝ la actiuni concrete ne adunďż˝m destul de greu... N-as vrea sďż˝ aprofundez cauzele. De ce reactionďż˝m greu? De ce nu functioneazďż˝ solidaritatea? De ce nu reusim sďż˝ fim uniti ďż˝n lupta pentru interesele noastre?“ Chiar, de ce? mďż˝ ďż˝ntreb si, apreciindu-i sinceritatea racordďż˝rii la problematica fundamentalďż˝, mďż˝ gďż˝ndesc cďż˝ti dintre colegii mei vor fi curiosi sďż˝ afle mďż˝ine dimineatďż˝ de la mine ce s-a ďż˝ntďż˝mplat, de fapt, la Bucuresti. Chiar si ďż˝ntre douďż˝ conversatii despre noile bluze de la nu stiu care magazin. De ce, ďż˝n ciuda faptului cďż˝ sďż˝nt ďż˝nconjurat permanent de oameni, mďż˝ simt singur, strepezit si trist? Nemďż˝surat de trist.

Iisus coboarďż˝ de pe cruce

Eu cobor din autobuz. Au trecut douďż˝zeci si patru de ore de cďż˝nd am plecat din acelasi loc. E la fel de frig, doar cďż˝ mai si plouďż˝. ďż˝n rest, constat cďż˝ nu s-a schimbat nimic. Cocosii, ca si atunci, dorm la ora asta. Gďż˝inile, la fel. Si oamenii respectabil sďż˝nt ďż˝n cďż˝minele lor. Se odihnesc pentru o nouďż˝ zi de muncďż˝. Plďż˝titďż˝ cu cďż˝t permite economia nationalďż˝. Si reprezentantii puterii ďż˝n teritoriu sďż˝nt la casele lor, probabil. Si ei dorm, cďż˝ si ei sďż˝nt oameni. Mďż˝ine dimineatďż˝ eu trebuie sďż˝ merg la scoalďż˝. Are romďż˝nul un cďż˝ntec: „Dimineata cďż˝ntďż˝ cucu’, eu mďż˝ duc la lucru’“. Gata cu protestele, pentru cďż˝, nu-i asa, trebuie sďż˝ dďż˝m un exemplu bun tinerei generatii care, se stie, nu are nici o vinďż˝. De vinďż˝ sďż˝ntem numai noi. Cei care nu ďż˝ntelegem, asa cum ne spun guvernantii, cďż˝ nu sďż˝nt bani. Si de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere. Doar bďż˝ncile cer. Adicďż˝..., vai ce impietate!, ele sďż˝nt preste Dumnezeu. Dacďż˝ nu cumva chiar el o fi dator. Doar Iisus, din cďż˝te se stie, si-a plďż˝tit datoriile, acolo sus, pe crucea ďż˝nsďż˝ngeratďż˝; rosie ca stopurile ďż˝ncercďż˝nate ale autobuzului, ce se fac tot mai mici pďż˝nďż˝ se pierd ďż˝nghitite de ďż˝ntunericul umed. Cďż˝lďż˝toria, de bunďż˝ seamďż˝, continuďż˝. Pďż˝nďż˝ la capďż˝tul noptii.