Privire peste gard
Clara M�rgineanu - M�stile Cleopardei
�n urma cu nu foarte mult� vreme, c�nd ne b�ntuia canicula, la Muzeul Calistrat Hogas din Piatra Neamt avea loc o dubl� lansare de carte. Al�turi de o plachet� de versuri datorate lui Adrian Bezn�, se prezenta cititorilor nemteni si poeta bucurestean� Clara M�rgineanu cu o carte ap�ruta la Editura Noua si intitulat� neconformist M�stile Cleopardei. Autoarea, n�scut� la Bucuresti pe 4 iulie 1972, a absolvit Facultatea de Film din cadrul Universitatii Nationale de Art� Teatral� si Cinematografic� IL Caragiale din Bucuresti si este redactor al Societ�tii Rom�ne de Televiziune, Departamentul Cultur�, din 1995. Din anul 2002 realizeaz� pentru TVR Cultural, reportaje, inteviuri, portrete si documentare, semn�nd constant si �n presa cultural� din Rom�nia. Este membru al Uniunii Scriitorilor si al Uniunii Cineastilor din Rom�nia, av�nd deja zece c�rti publicate si mai multe premii pentru poezie, jurnalism cultural si publicistic�. �n anul 2009 a primit din partea UCIN premiul Opera Prima pentru documentarul Zavaidoc, film care, de altfel a fost premiat �n acelasi an si la Festivalul national de film Toamna la Voronet, de la Gura Humorului. Despre cartea lansat� la Piatra Neamt, Emanuela Ilie scria �n Convorbiri literare: „Opul antologic reliefeaz� �ncep�nd din titlu, dinamica histrionismului ca marc� deopotriv� funciar� si artistic�. Mai mult, �nsiruirea poematic� dovedeste c�, �n timp, regimul reflexivit�tii dramatice s-a accentuat foarte mult; autoarea a ajuns p�n� la exprimarea transant� a vocatiei tragice asumate ca un fel de emblem� existential�, conferindu-i nobletea care o distinge de o exterioritate malitioas� si turbulent�. Clara M�rgineanu s-a aglomerat cu o recuzit� teatrala care �i favorizeaz� apetenta pentru ludicul grav si ceremonialul transferului identitar. Si, dac� uneori lirica impregnat� de feminitate a nepoatei celui pe care �l „iubeste femeile“ nu e �ntrutotul concludent�, alteori ofer� mostre de autentic� sensibilitate: „am �nteles singur�tatea ca pe o boal�, / mi-am ag�tat sufletul �n cui / si am �nghitit destinul ca pe o lacrim�“.
|