Cr�sme, neputint�, greve...

• desi vremurile-s grele, ďż˝n Roman cďż˝rciumile nu duc lipsďż˝ de clienti • „De una micďż˝ se mai gďż˝seste ďż˝ntotdeauna. Nu ai sďż˝ auzi niciodatďż˝ pe unul din machitorii obisnuiti cďż˝ cer bani de o pďż˝ine. Acestia cer bani de un rachiu, de la cei mai «avuti», ne-a spus un cďż˝rciumar •

Sďż˝rďż˝cia din zona Roman a dat nastere la multi „prozeliti“ cďż˝rora mďż˝surile luate de cei care s-au succedat la conducerea tďż˝rii nu le pot aduce nici un beneficiu, pentru cďż˝ acestia nu au avut prea multe niciodatďż˝, iar acum nici mďż˝car sperantďż˝. La Bucuresti, ďż˝n ultimele douďż˝ sďż˝ptďż˝mďż˝ni, grevele au fost la ordinea zilei si vor continua. Romďż˝nia pare ďż˝n comďż˝, nu ďż˝n crizďż˝, asa dupďż˝ cum sustin unii. Oamenii o duc din ce ďż˝n ce mai prost, grija zilei de mďż˝ine creazďż˝ tot mai multe drame. ďż˝n provincie, sďż˝rďż˝cia se resimte tot mai mult, cel putin 70% din populatie fiind nevoitďż˝ sďż˝ apeleze la mďż˝suri extreme de vietuire, la limita subzistentei. Multi ďż˝nsďż˝ se zbat ďż˝n sďż˝rďż˝cie si ďż˝ncearcďż˝ sďż˝ trďż˝iascďż˝ de azi pe mďż˝ine. Unul dintre nďż˝pďż˝stuiti, Ioan Grosu, ďż˝n vďż˝rstďż˝ de 50 de ani, este unul dintre obisnuitii tomberoanelor din preajma Bulevardului Republicii si nu numai. A recunoscut cďż˝ nu s-a prea omorďż˝t cu munca si nimeni nu a fďż˝cut nimic pentru ca el sďż˝ trďż˝iascďż˝ mai bine, din punct de vedere social. Si a mai recunoscut cďż˝ nici nu s-a strofocat sďż˝-si depďż˝seascďż˝ starea. „M-am nďż˝scut prin pďż˝rtile Bďż˝cestilor, judetul Vaslui, ďż˝ntr-o familie cu 10 copii. Pďż˝rintii nu au avut bani sďż˝ ne tinďż˝ prin scoli, au muncit cu ziua, pe ici pe colo, pentru a pune cďż˝te ceva pe masďż˝. Am ďż˝nvďż˝tat sďż˝ citesc si sďż˝ socotesc cu ajutorul altor nďż˝pďż˝stuiti ca mine din Vaslui. Acolo, sďż˝rďż˝cie cruntďż˝, mai ales dupďż˝ Revolutie. Am venit ďż˝n Roman ďż˝n 1995, am auzit cďż˝ aici se cďż˝stigďż˝ mai bine, dar aveam sďż˝ mďż˝ conving cďż˝ nu este chiar asa. Am ďż˝ncercat sďż˝ mďż˝ angajez la patron, ďż˝nsďż˝ lipsa scolii si a actelor de identitate a fďż˝cut sďż˝ nu pot lucra decďż˝t cu ziua pentru cďż˝tiva lei. Nici nu stiu cďż˝nd m-am apucat de bďż˝ut, cred cďż˝ de cďż˝nd mďż˝ stiu si acest lucru «m-a tras la fund» de tot. Am ajuns sďż˝ mďż˝ hrďż˝nesc din tomberoane sau din mila oamenilor. Mai adun cartoane de pe la unele magazine si dupďż˝ ce le predau, cu banii pe care-i obtin mďż˝ mai «rďż˝sfďż˝t» cu salam. ďż˝n rest, se cam duc pe bďż˝uturďż˝. De dormit dorm pe unde apuc, uneori pe la prieteni de pahar sau pe la unii oameni mai milostivi“, si-a depďż˝nat din poveste Ioan Grosu.

Se bea �n draci

Acesta a spus cďż˝ mai are credintďż˝ ďż˝n Dumnezeu, ďż˝nsďż˝ la bisericďż˝ merge doar cďż˝nd se dau pomeni. „Nu mďż˝ primeste nimeni ďż˝n bisericďż˝, cu zdrentele care le am pe mine. ďż˝nsďż˝, femei cu suflet ďż˝mi dau de pomanďż˝, astfel cďż˝ vreo douďż˝ zile sďż˝nt asigurat cu mďż˝ncarea. Uneori ďż˝mi mai scapďż˝ si cďż˝te un leu, care se duce pe «udďż˝turďż˝». Nu stiu ce mai pot astepta de la viatďż˝. La 50 de ani, simt cďż˝ pot sďż˝ mai muncesc ďż˝nsďż˝ nimeni nu are nevoie de mine“, a mai spus bďż˝rbatul.
Din categoria blazatilor face parte si Petru Gherzum, ďż˝n vďż˝rstďż˝ de 55 de ani. Omul a fost alungat de familie, se pare din cauza alcoolului, si este nevoit sďż˝ doarmďż˝ de sapte ani pe unde apucďż˝. „ M-am angajat, prin mila unei patroane, la un restaurant, ďż˝nsďż˝ am fost alungat si de acolo, nu stiu din ce motive. Rďż˝tďż˝cesc pe strďż˝zi si mďż˝ ďż˝ntreb dacďż˝ meritďż˝ sďż˝ mai trďż˝iesc. Mie Dumnezeu mi-a luat totul. Este multďż˝ lume sďż˝racďż˝, iar eu sďż˝nt prea mic si neďż˝nsemnat“, a spus Gherzum. Sďż˝rďż˝cie, crizďż˝, salarii diminuate, ajutoare de somaj, indemnizatii de cresterea a copilului micsorate. Cu toate acestea se bea ďż˝n draci, sďż˝ se mai uite de necazuri. Nu avem de unele, ne plďż˝ngem, dar de bďż˝ut se mai gďż˝seste! Crďż˝smele sďż˝nt pline, cele cu vad au clienti fideli, indiferent dacďż˝ mai sďż˝nt bani sau nu. „De una micďż˝ se mai gďż˝seste ďż˝ntotdeauna. Nu ai sďż˝ auzi niciodatďż˝ pe unul din machitorii obisnuiti cďż˝ cer bani de o pďż˝ine. Acestia cer bani de un rachiu, de la cei mai «avuti», ne-a spus un cďż˝rciumar din Roman. Sďż˝nt pensionari, de boalďż˝ sau de drept, care si-au rezervat, zilnic, ceva bďż˝nuti pentru o cinzeacďż˝ sau pentru un sfert de vin de „surcele“. Dupďż˝ ce acestia prospecteazďż˝ piata, mďż˝nati de „coloneii sau generalii“, de acasďż˝, ďż˝n spetďż˝ consoartele, trec sďż˝ „semneze condica“ la birtul sau crďż˝sma din cale. Se plďż˝ng la rďż˝ndul lor de preturi, de austeritate, de ziua de mďż˝ine, ďż˝si i-au ratia de „libertate“ si pleacďż˝ pe la casele lor mormďż˝ind printre dinti ďż˝njurďż˝turile de rigoare. ďż˝n urmďż˝, rďż˝mďż˝n cei fďż˝rďż˝ de cďż˝pďż˝tďż˝i, fďż˝rďż˝ familii, fďż˝rďż˝ obligatii, cei care asteaptďż˝ mereu ca altii sďż˝ le facďż˝ cinste, pentru cďż˝ ei nu au fost ďż˝n stare sďż˝ se chiverniseascďż˝ sau sistemul i-au condamnat la statutul precar ďż˝n care se aflďż˝. Cine e de vinďż˝? Se ďż˝ntreabďż˝ tot mai multi, ďż˝nsďż˝ rďż˝spunsul rďż˝mďż˝ne o nebuloasďż˝, de 20 de ani. Se iese ďż˝n stradďż˝, se discutďż˝ ďż˝n crďż˝smďż˝, pe la colturi, la partide, dar nimic nu se faced. O vorbďż˝ spune limpede: „Cďż˝inii latrďż˝ si caravana trece!“.