Presa francez� despre rena�terea viticulturii rom�ne�ti
M� �ntrebam �i eu, ca tot rom�nul interesat de revigorarea economiei na�ionale, cum, c�nd �i cu ce for�e va re�nvia b�tr�na �i vetusta noastr� agricultur�, c�ci din interior, afar� de vorbe bune �i de paliative financiare, nimic nou sub soare.
Am c�p�tat un r�spuns la care nu m� a�teptam de la un amic, fermier elve�ian, stabilit �n Fran�a �i c�s�torit cu o danez�, ambii fiind acum buni cet��eni francezi. El mi-a oferit cu bucurie un ziar parizian. �tiam c� marea industrie �i unele companii, regii na�ionale etc. au fost, s�nt �i vor fi cump�rate/privatizate de firme �i cet��eni str�ini, investitori mai mult sau mai pu�in strategici; �tiam c� ici-colo, chiar �i pe la noi prin Neam�, au ap�rut investitori str�ini, arenda�i sau achizitori de terenuri agricole; �ns� nu m� a�teptam la surpriza pe care am avut-o citind pe o pagin� �ntreag� din prestigiosul cotidian francez „Le Monde“ un articol despre „rena�terea viilor rom�ne�ti“ (Le Monde din 29-30 mai 2004).
Dup� ce subliniaz� c� �ara noastr� a fost p�n� de cur�nd al �aselea produc�tor mondial de vin (dar vin de slab� calitate?! scrie autorul articolului), c� acum producem doar jum�tate din cantitatea de an��r�, c� sute de hectare de vie s�nt l�sate �n paragin�, corespondentul jurnalului arat� �n ce fel vede el reabilitarea viilor noastre, opera�iune care, aten�ie! a �nceput deja. �i anume: contele francez Guy Tyrel de Poix a venit �i s-a instalat �n podgoria Dealul Mare, unde �l a�teptau 20.000 de hectare de vii, �ntinse pe vreo 60 de kilometri de coline. Acolo totul era de reconstruit, ceea ce viticultorul francez face cu toat� seriozitatea, c�ci a desc�lecat la Ceptura, de unde �i conduce opera. Deocamdat� 30% din produc�ie se export� �n Vest, �n butelii importate din Italia �i cu dopuri sintetice venite din SUA (habar nu aveam c� noi, mari produc�tori de sticl�rie, nici sticle pentru vin nu mai vindem?!).
Din 1998, podgoria de la Bolovanu este �n proprietatea unei societ��i franco-italiene, pentru c� exemplul contelui „a f�cut �coal�“.
Din ��ri str�ine s-a �napoiat pe mo�ia str�bun� medicul veterinar Tybor Kalnoky, conte �i el, cobor�tor dintr-o familie de nobili secui. Descoperindu-�i dragostea pentru viticultur�, doctorul-conte, dup� ce s-a judecat cu statul vreo opt ani p�n� s� recapete p�m�ntul, a pornit o bun� afacere la Miclo�oara. �n afar� de vie, �ntreprinz�torul conte a renovat conacul p�rintesc �i a transformat c�teva case-ferme p�r�site de nem�i �n „sat turistic“ de nivel european (autorul, chiar �i pe harta care �nso�e�te articolul, noteaz� Transilvania ca o entitate diferit� de „Vechiul Regat“, dovad� c� iredentismul face pui unde cu g�ndul nu g�nde�ti!).
La Dr�g�ani operez� contele austriac Jakob Kripp, �n Banat grupul german Carl Reh, iar la Timi�oara �i Dealul Mare s-au instalat britanicii societ��ii Halewood.
Dup� ce aduce un meritat elogiu celor veni�i, ca unul care nu �tie c� pe c�nd �n �ara lui de ba�tin� galii erau mari b�utori de cidru, nu de vin, Burebista, regele dac, mare exportator de vin, miere de albine, sare �i gr�u, distrugea viile pentru c� supu�ii s�i se n�r�viser� pr� r�u la be�ie, ziaristul aminte�te c� printre cei care au pornit la refacerea viticulturii noastre (cam lipsi�i de fonduri!) s�nt �i c��iva rom�na�i, cum ar fi Iustin Urucu, pe Olt �i Eugen Cojocaru (Deie-i Dumnezeu s�n�tate �i noroc!) la Cotnari, unde „grasa“ era men�ionat� �nc� din 1448, pentru „sa couleur de miel et sa finesse en bouche“ (culoarea sa de miere �i fine�ea gustului). La un concurs al soiurilor nobile, „fr�ncu�a“ de Cotnari a fost superior calificat� �i medaliat�, �n 2003.
Dincolo de prejudec��ile autorului (�i ale mele), ceea ce mi-a �nc�lzit inima este afirma�ia f�r� echivoc a gazetarului, potrivit c�reia Rom�nia este „un El Dorado al viticulturii“, cu mare viitor european �i mondial. Fie-i peni�a aurit�!
|
Autentificare
