Raport despre starea natiunii
La vita e bella
Cugeta cineva, mai �n glum� mai �n serios: „ce obicei prost s�-ti fie �n fiece zi foame...“ Mai ales acum, c�nd iarna st� s� se n�ruie asupr�-ne. Preturile o iau razna, iar remuneratiile s�nt tot mai mici. Ne b�ntuie lehamitea si privim, v�duviti de reactii, cum contabilii fac eforturi supraomenesti pentru a calcula de unde pot s� rup� d�rile. Asa zisele salarii, �mp�rtite �ntre scoli - ca si profesorii, de altfel - se dovedesc ne�ndestul�toare pentru a satisface dimensiunile popririlor. Peste toate vin chiuind b�ncile. Sumele invocate, �nsotite de consistente penaliz�ri, nu mai pot fi luate �n serios. Au ceva din fantezia boln�vicioas� si lipsa de credibilitate a science-fiction-ului. Obstinatia de a face profit cu orice pret, chiar �n aceast� nefast� perioad�, e departe de invocata si mult clamata solidaritate national�. Care pe care! Cine supravietuieste si cine piere? Rom�nia e ca �n perioada glaciatiunilor, c� tot vorbeam despre iarn�. Un c�mp rece, �nghetat, ce se va umple treptat de cadavre. Dar oamenii nu vor s� piar�; se agat� �nd�r�tnici de orice. �n perpetuul exercitiu de supravietuire merg ca �ntotdeauna la slujb�. Evident, cei care o mai au. �ncearc� s�-i proteguiasc� pe cei dragi... copiii. S�-i apere de marasmul f�r� precedent care b�ntuie aceast� „binecuv�ntat�“ tar�. S-au �nmultit prin codri m�n�stirile, cum frumos cuv�nta poetul, dar si asa-zisii „nostalgici“ si �ncercarea de a face comparatii e defavorabil� si p�gubitoare pentru peisajul contemporaneit�tii. Oricum, am disimulat suficient atunci ca s� o mai putem face si acum. Cu toate c� disimularea tinde s� devin� o art�. A trece cu asa-zis� „demnitate“ prin criz� e, pentru multi, un exercitiu atitudinal; orgolios, mai mult, aproape vanitos. Dac� acest din urm� termen �nseamn�, cum �ndeobste se crede, o augmentare a celui dint�i. Exercitiu pentru unii facil, datorit� unor circumstante si conjuncturi fericite, pentru altii �mpov�r�tor si greu de sustinut. Acestia din urm� se n�ruie, negresit, pe dinl�untru. Si efectele se vor vedea, de bun� seam�, �n timp. Si dac� tot am amintit despre timp, s�ntem nevoiti s� observ�m c� nicic�nd sentimentul de insecuritate nu a fost mai acut ca acum, nicic�nd pauperitatea mai generalizat� si mai lipsit� de orizonturi si perspective. Ironia, subtilitatea si spiritul acid diluat �n expresivitate subtil� se dovedesc a fi caduce. Atmosfera �mbibat� de grobianism si animalitate agresiv� nu mai rezoneaz� la practici elegante si la trimiteri gratioase �n care malitia si insiodizitatea s� fie abordate ca figuri de stil. Mefienta truditorilor e tot mai pregnant� si tinde s� evolueze c�tre revolt�. Dac� nu s-a �nt�mplat asta p�n� acum, e pentru faptul c� societatea a fost cu premeditare fragmentat�. Nu e greu s� observi, chiar �ntr-o cancelarie, divergentele de opinii, �ntemeiate de altfel pe cele ale gradului de prosperitate. O profesoar�, de pild�, al c�rei sot este patron, s� zicem, va avea ne�ndoios alt� atitudine conjunctural� �n raport cu doi soti colegi de cancelarie. Si e doar un exemplu; pentru c� tabloul general e mult mai larg si mai diversificat. De aici decurg inerente fracturi �n ceea ce ar trebui s� reprezinte unitatea si, implicit, forta social� a unei categorii numeroase; si, tocmai de aceea, extrem de divers� atitudinal; si, tocmai de aceea,... vulnerabil�. Ca si natiunea �ns�si.
|