Epopeea Bicazului - Au trecut 50 de ani

Dep�n�nd amintiri cu pionierii idroenergeticii din Rom�nia

• pe 1 octombrie se ďż˝mplinesc 50 de ani de cďż˝nd amenajarea hidroenergeticďż˝ Bicaz - Stejaru a ďż˝nceput sďż˝ producďż˝ energie electricďż˝ • Alexandru Diacon a fost cel mai tďż˝nďż˝r sef de proiect din Romďż˝nia la o lucrare unicat ďż˝n tarďż˝ - barajul de la Bicaz • despre cum a fost, povesti de pe santier, idealuri si strďż˝mutati ďż˝n cele ce urmeazďż˝ •

La 1 iulie 1960, acum mai bine de 50 de ani, apele Bistritei erau oprite de primul baraj din tar�, un baraj de greutate care a creat cel mai mare lac artificial din Rom�nia si a constituit scoala hidroenergeticii rom�nesti. Dintre cei care l-au ridicat mai s�nt destui care pot povesti un fel de legend� modern� a constructorilor din Rom�nia. Pe unii dintre ei, proiectanti, constructori, ingineri de exploatare, i-am �nt�lnit la Bucuresti, prin bun�vointa celor de la Hidroelectrica. E ciudat s� cauti r�d�cinile unei legende; fiindc� Valea Muntelui, asa cum este acum, e rezultatul muncii acestor oameni, a disparitiei meseriei de plutas, al vietilor si al mortilor-niciodat� num�rate oficial, contorizate probabil de Securitate �ntr-o statistic� zilnic� ce au f�cut din Bicaz un loc special. Un loc pentru care, p�n� acum, nu s-a scris nici un recviem pentru electricieni si plutasi.

„Nu ne-au ales dupďż˝ vreun criteriu politic. Nu se uitau decďż˝t la ce stiai. Iar noi aveam capetele pline de proiecte“

La 25 de ani, Alexandru Diacon a fost cel mai tďż˝nďż˝r sef de proiect din Romďż˝nia: seful de proiect al barajului de la Bicaz. Acum 10 ani era un distins profesor doctor inginer si ne-a spus, mďż˝turďż˝nd cu palma cďż˝teva generatii: „Le-am fost profesor tuturor“. ďż˝n anii ‘50, Bicazul nu era altceva decďż˝t ordinul unui sef de stat enervat - Stalin - cďż˝tre un sef de stat aflat ďż˝n lagďż˝rul rosu, Gheorghiu Dej si sicana politicďż˝ a investitiei iugoslave de la Iablanita. Asa se scrie istoria. „Acum 50 de ani, calea feratďż˝ se sfďż˝rsea la Piatra Neamt. De acolo, te urcai ďż˝ntr-o cďż˝rutďż˝ si mergeai pe drum de tarďż˝, cďż˝utai apoi un plutas de treabďż˝ sďż˝ urci pe Bistrita sau gďż˝seai un cal sďż˝ strďż˝batii muntii. Bicazul era un sďż˝tuc la ďż˝ntretďż˝iere de drumuri, colbuit, cu o crďż˝smďż˝ mai rďż˝sďż˝ritďż˝. Sansa Bicazului a constat ďż˝n existenta unui studiu fďż˝cut de profesorul Dimitrie Leonida, studiu important ca gďż˝ndire largďż˝, pentru electrificarea cďż˝ii ferate, un studiu la nivelul anilor ‘30, si ďż˝n sanctiunile economice aplicate de Stalin lui Tito“ avea sďż˝ spunďż˝ profesorul Diacon. Turbinele luate de la Iablanita au fost primul jalon economic destinat primului cincinal din Romďż˝nia. Era nevoie de curent electric si de locuri de muncďż˝, de pďż˝ine pentru oamenii peste care trecuse un rďż˝zboi si apoi, nemiloasďż˝, seceta din 1947. „Pďż˝nďż˝-n ziua de azi mďż˝ ďż˝ntreb ce fel de ďż˝ncredere trebuie sďż˝ fi avut oamenii aceia ďż˝n noi, niste bďż˝ieti de 25 de ani, sďż˝ ne punďż˝ sďż˝ facem ceva ce nu se stia cum se face ďż˝n Romďż˝nia“, ne-a spus rďż˝zďż˝nd, profesorul Diacon. „Erau si specialistii rusi si cehi“ avea sďż˝ adauge inginerul Gheorghe Opris. „Dar tot foarte tineri eram, a replicat profesorul. Nu ne-au ales dupďż˝ vreun criteriu politic, nu conta cďż˝ eram sau nu membri de partid, nu se uitau decďż˝t la ce stiai. Iar noi aveam capetele pline de proiecte. Am ďż˝nceput lucrďż˝rile ďż˝n toamna lui 1949, ďż˝naintea aparitiei planului national de electrificare, la Cďż˝rnu, la Stejaru. Directia de lucrďż˝ri speciale din CFR era singura care avea tunelisti, sau oameni care stiau sďż˝ construiascďż˝ viaducte. Primul director a fost un mare inginer constructor, Amedeo Georgescu, l-au judecat dupďż˝ aceea, l-au dat afarďż˝. Termen de punere ďż˝n functiune: 1956. ďż˝n 1953 nu erau comandate toate utilitďż˝tile necesare, iar Amedeo Georgescu a fďż˝cut imprudenta sďż˝ spunďż˝ cďż˝ e practic imposibil sďż˝ terminďż˝m. I-au ďż˝nscenat un proces: era periculos sďż˝ contrazici conducerea de partid si de stat. Nu, nu era singurul care spunea si fďż˝cea cum ďż˝l tďż˝ia capul. Rusmďż˝nicďż˝ a fost o legendďż˝ vie, ďż˝n 47-48, a fost condamnat la 25 de ani de muncďż˝ la Canal drept criminal de rďż˝zboi. Lucrase pe santier cu prizonieri rusi. A stat la canal un an si jumďż˝tate si, de acolo, l-au adus director tehnic la baraj. Era foarte bun ďż˝n meserie: apa este cel mai dur CTC-ist. Lucram cu betoane masive, primele cimenturi hidrotehnice ďż˝n instalatii de rďż˝cire s-au fďż˝cut la Bicaz“.

„Am sprijinit muntele ďż˝n baraj, exact pe dos decďż˝t scrie la carte“

La Bicaz s-au excavat si 3.500 mc pe zi. „Tot ce s-a fďż˝cut atunci s-a fďż˝cut cu aprobarea si la propunerea unor pusti. Noi eram aceia!“ spusese inginerul Sever Cerchez. Tot ei erau aceia care au fďż˝cut un tunel de 7 metri, traversďż˝nd muntele. Dar excavatia a avut 12 metri. Este singurul tunel cu dublďż˝ cďż˝mďż˝suialďż˝. Cel care a intervenit ďż˝n discutie a fost Gheorghe Opris: „Se lucra cu cďż˝te 100 de mineri odatďż˝, se intra cu pickhammer-ul, se cďż˝ra materialul excavat ďż˝ntďż˝i cu cďż˝ruta, cu cai de minďż˝, orbi, apoi cu o mocďż˝nitďż˝ cu lemne pďż˝nďż˝ ce mica locomotivďż˝ care trebuia sďż˝ ajungďż˝ la tunel-intrare a luat rďż˝u curba de la Dodeni si s-a dus de-a dreptul ďż˝n Bistrita. Sabotaj, s-a strigat. Era un cuvďż˝nt ca o dinamitďż˝ la vremea aceea. Tunelul interior e betonat continuu, armat cu douďż˝ plase de armďż˝turďż˝, cu sase cadre pe sinďż˝... Mergeau ca niste trenuri cu mecanisme, era ceva special, un cadru fďż˝cea curďż˝tirea suprafetei, arma interior, exterior, o ďż˝ntreagďż˝ procedurďż˝, cu pompare si cofrare si la ďż˝nceput nu mergea deloc. Rusmďż˝nicďż˝ s-a ďż˝ncďż˝pďż˝tďż˝nat sďż˝-l facďż˝ sďż˝ meargďż˝ si dupďż˝ cďż˝teva zile s-au betonat 20 de metri de inel interior. Sďż˝nt douďż˝ tuneluri diferite: unul tine muntele, celďż˝lalt apa“. Versantul stďż˝ng al barajului „curgea“ cu 3-4 centimetri pe zi. „Exacavatia ďż˝nceput de jos, a ďż˝nceput sďż˝ se betoneze numai cďż˝, pe malul stďż˝ng este o falie care separďż˝ sisturile argiloase de gresia de Tarcďż˝u. De la blocul 25 ďż˝n sus, a ďż˝nceput «sďż˝ curgďż˝». Un munte ďż˝n care se vďż˝d si azi grinzile de beton armat“, spusese profesorul Diacon. Un munte ďż˝n care se injectase emulsie de beton; asa de multďż˝ ďż˝ncďż˝t analizele de sol din partea cealaltďż˝, dinspre Pďż˝ngďż˝rati, arďż˝tau cďż˝ betonul a traversat muntele. „Lunecarea tot nu se oprise, ďż˝ncetinise la cďż˝tiva milimetri pe zi, iar noi nu aveam voie sďż˝-i punem pe o placďż˝ de marmurďż˝ pe cei care muriserďż˝ ďż˝n timpul executiei... Era ďż˝n august 1955, vremea era secetoasďż˝, iar noi, disperati. Am dat dispozitie sďż˝ continue betonarea blocurilor 24, 25 si 26 si am sprijinit muntele ďż˝n baraj, exact pe dos decďż˝t scrie la carte. Si stďż˝ bine asa, si acum“, mai spunea profesorul Diacon.

„Si care au putut, au urcat casele sus, deasupra apelor“

„Lacul de la Bicaz are 1.250.000 metri cubi de apďż˝. Dedesubt sďż˝nt sate de munteni ďż˝ncďż˝pďż˝tďż˝nati, de rďż˝zesi, plutasi. Se fďż˝ceau sedinte la care venea cďż˝te o jumďż˝tate din Guvern sďż˝-i convingďż˝ sďż˝ se mute. Veneau cďż˝te sase sate, cu 12.000 de oameni. Nu puteti opri Bistrita, spuneau si refuzau sďż˝ plece. Atunci, mitropolitul Moldovei a dat ordin sďż˝ plece ďż˝ntďż˝i bisericile. Si-au plecat ďż˝n lume, pe jos, ďż˝ntďż˝i bisericile si dupďż˝ ele obstile. Numai credinta i-a clintit pe rďż˝zesi. Nu vroiau pďż˝mďż˝nt ďż˝n Bďż˝rďż˝gan, nu vroiau nici la Vaslui, nici la Husi, ziceau «acolo-i apďż˝ coclitďż˝, murim fďż˝rďż˝ munti». Si care au putut, au urcat casele sus, deasupra apelor“, si-a amintit inginerul Alexandru Diacon. De strďż˝mutatii cďż˝rora le e dor si acum de inima lor, ascunsďż˝ sub ape, s-a ocupat o ďż˝ntreprindere specialďż˝, separatďż˝. Le-au fďż˝cut vetre de sat. I-au momit, la ďż˝nceput, cu bani multi. Din toate exproprierile care au urmat acestea au fost cele mai suportabile, cred cei care le-au vďż˝zut de aproape. Dar tot au durut. „Stiti cum se mutau? Aveau case din lemn. Le-au dezbrďż˝cat de lut si si-au notat grindďż˝ cu grindďż˝, dupďż˝ cum erau asezate. Si cuiele aveau numďż˝r pe ele. Le-au dus ďż˝n noile lor vetre si le-au asezat, grinzi si cuie pďż˝nďż˝ la ultimul, cel pentru pus stergarul ďż˝n el, exact la fel. Era impresionant sďż˝-i vezi cum cďż˝lďż˝toreau cu casele dupďż˝ ei, ďż˝n urma bisericilor si preotilor lor. Numai credinta i-a clintit. Au mutat si mortii. Si am vďż˝zut, ani dupďż˝ aceea, mergďż˝nd pe un vaporas, pe lac, unii care vorbeau: „Acuma trecem peste casa lu’ Tintďż˝... Cine o fi fost Tintďż˝?!“