Bani mai putini pentru visteria Pietrei
• bugetul local a primit cu 4,4 milioane de lei mai putin pentru dasc�li si cu 1,3 milioane de lei mai putin pentru echilibrare
Reducerea cheltuielilor bugetare a lovit si Prim�ria Pitra Neamt. Dup� ce a aerisit organigrama si posturile cam cu 20%, c�t a cerut guvernul, municipalitatea s-a v�zut acum �n postura de a functiona cu bani mai putini dec�t �si f�cuse planul si bugetul pe anul acesta. Potrivit celei mai recente rectific�ri bugetare, pusculita pietrean� a primit mai putini bani de la bugetul de stat. Cu c�teva milioane de lei bune. Cei mai afectati au fost si de data aceasta dasc�lii. Cota de TVA alocat� pentru finantarea cheltuielilor cu personalul din �nv�t�m�ntul preuniversitar a fost diminuat� cu 4.445.000 de lei. Cu aproape 1,35 milioane de lei s-a redus si cota defalcat� din TVA, care venea de la Finante pentru echilibrarea bugetului local. Alti 77.000 de lei au fost t�iati din cota din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetului local. �n schimb au intrat �n bugetul Pietrei sponsoriz�rile de la Romgaz si Hidrocentrale Bucuresti, 513.000 si, respectiv, 246.000 lei, bani meniti s� repare pagubele produse de inundatiile de ast� var� �n oras. Sumele reduse care au venit de la bugetul de stat �si pot g�si o explicatie si �n faptul c� municipalitatea a fost constiincioas� si si-a �ncasat taxele si impozitele de la pietreni. De regul� gradul mare de �ncasare scade sumele pentru echilibrarea bugetelor. Pentru anul acesta, oficialii pietreni si-au propus s� str�ng� 20 de milioane de lei numai din impozitul pe cl�diri si au toate sansele s� adune acesti bani, dat fiind c� la mijlocul anului fiscal �ncasaser� deja 9 milioane. Si la impozitul pe teren pietrenii au fost constiinciosi, mai bine de jum�tate din ei achit�ndu-se de obligatie si v�rs�nd 1,022 milioane de lei (din 1,99 milioane) �n contul prim�riei. Tot la jum�tatea anului, impozitul pe mijloace de transport era �ncasat �n proportie de 45,87% (2,7 milioane de lei din 6,1 milioane). Estim�rile erau optimiste si autorit�tile mizau pe �ncasarea aproape integral� a d�rilor locale p�n� la sf�rsitul anului.
|