Dasc�lii au asigurate lefurile... sc�zute
• de la 1 ianuarie 2011, se va vedea cum vor sta lucrurile, pentru c� vor fi pl�titi �n functie de num�rul de elevi
Salariile din educatie, ajunse mult sub limita compatibilit�tii cu munca prestat�, vor reprezenta o problem� important� de la �nceputul lui 2011, pentru c� angajatii din �nv�t�m�nt vor fi pl�titi �n functie de num�rul de elevi c�rora li se vor adresa. Deocamdat�, sustine conducerea Inspectoratului Scolar, legurile angajatilor s�nt asigurate. „Asa mici cum s�nt, salariile se vor da cadrelor didactice p�n� la sf�rsitul anului, f�r� nici o problem�. Stim c� s�nt colegi frustrati de reducerile salariale, stim c� salariile s�nt mici, dar nu avem ce face. Mici, asa cum au ajuns, se vor asigura �n 2010, nu trebuie s� fie nici o spaim� pentru asta. Dar nu trebuie nimeni s� �si fac� iluzia c� acest lucru va functiona la nesf�rsit. Din ianuarie 2011 se va asigura �n �nv�t�m�nt finantarea per capita, ceea ce va schimba mult lucrurile. Liceele vocationale vor fi nevoite s� �si restr�ng� activitatea de asa manier�, �nc�t ceea ce vor face acolo s� fie de cea mai bun� calitate. Dac� va ap�rea noua Lege a educatiei, atunci directorii vor trebui s� angajeze si personal t�n�r, pe care s� �l formeze si p�streze. Iar liceele de elit�, dac� vor s� r�m�n� «elite», vor fi fortate s� g�seasc� si alte surse de finantare“, a declarat Liliana Georgescu, inspector scolar general adjunct, preciz�nd doar c�teva dintre putinele nout�ti care se vor reg�si �n sistemul educational peste c�teva luni. Prin reducerea cu 25% a salariilor din �nv�t�m�nt, leafa unui director de scoal� a sc�zut cu circa zece milioane de lei vechi, mult mai mult dec�t �nseamn� salariul unui debutant �n activitatea didactic�. La solicitarea unor directori nemteni, pentru anul scolar ce a debutat de o s�pt�m�n�, au fost �nfiintate clase I si grupe de gr�dinit�, care nu fuseser� prinse �n planul de scolarizare stabilit �n urm� cu mai multe luni. „Dac� am avut copii, le-am �nfiintat. Dar am si restructurat si nu am l�sat s� functioneze clasele unde erau copii putini“, a mai spus adjunctul Georgescu. Un subiect tratat �nainte de �nceperea anului scolar cu mare seriozitate este cel referitor la necalificatii din sistem. �n unit�tile scolare din mediul urban nu se pune problema primirii vreunui nespecialist dec�t �n cazuri cu totul exceptionale, dac� nu exist� calificati �n judet. C�t despre concediile f�r� plat� la care recurg unii angajati pentru ca timp de un an s� desf�soare o alt� activitate dec�t cea de la catedr�, se pare c� nu prea e pe placul sefilor ISJ. „Este o problem� cea a cadrelor didactice care lucreaz� temporar �n scoli, �ntre timp mai lucr�nd si �n Italia. Stau la catedr� trei luni, iar pleac�, revin... c� asa permite Statutul Personalului Didactic“, sustine Liliana Georgescu. Chiar dac� ISJ nu e �nc�ntat de ideea cu concediile f�r� plat� pe un an, trebuie avut �n vedere c� nici un cadru didactic n-ar renunta la activitatea de la catedr� pentru a face una inferioar�, cum e menajul �ntr-o tar� str�in�. Dar la salarii care frecvent nu dep�sesc 200-250 de euro, din care de trei luni s-a oprit un sfert, atitudinea unor dasc�li de a renunta la meseria lor pentru a face un ban �n plus timp de un an, e de �nteles.
|