„Educatie s�n�toas� pentru un mediu s�n�tos“, cu elevi si dasc�li de la Bicazu Ardelean
Merg�nd spre Cheile Bicazului dinspre Piatra Neamt, drumul str�bate o portiune din comuna Bicazu Ardelean. Inedit este faptul c� de o parte si de alta a soselei apar niste panouri publicitare expresive cu imagini �nsotite de mesaje ecologice adresate privitorilor. Noaptea s�nt superbe pentru c� s�nt luminate. Este semn c� aici ecologia tinde s� devin� liter� de lege pe un t�r�m binecuv�ntat de Dumnezeu. Au trecut patru luni de c�nd la Scoala cu clasele I - VIII Bicazu Ardelean a avut loc lansarea proiectului ecologic „Educatie s�n�toas� pentru un mediu s�n�tos“, eveniment desf�surat la data de 22 aprilie 2010, marcat �n calendarul evenimentelor ecologice cu titulatura de „Ziua Mondial� a P�m�ntului“, proiect finantat �n procent de 90% de Administratia Fondului pentru Mediu. Beneficiarii proiectului s�nt at�t elevii Scolilor Bicazu Ardelean si Telec, c�t si populatia adult� a comunei Bicazu Ardelean. Proiectul se desf�soar� pe o perioad� de un an si are ca obiectiv general „Constientizarea si cresterea nivelului de educatie a populatiei tint�, �n ceea ce priveste importanta protectiei mediului“. �n acest interval de timp au fost derulate mai multe activit�ti cuprinse �n cadrul proiectului, gratie bunei organiz�ri a echipei de implementare, dup� cum precizeaz� profesor de biologie Marcela Duculescu, manager de proiect. Dumneaei a detaliat c�teva aspecte legate de aceste actiuni de mare important�, cu un puternic impact educativ asupra celor peste 350 de elevi ai scolii din Bicazu Ardelean. „Ca membrii a comunit�tii europene, prin activit�tile instructiv educative organizate �n scoal� si prin activit�tile extrascolare din cadrul demersului nostru, dorim s� contribuim la crearea unei generatii responsabile fat� de mediu si cu un comportament ecologic adecvat. Potentialul educativ al proiectului - Educatie s�n�toas� pentru un mediu s�n�tos - prin caracterul s�u interdisciplinar este incontestabil, deoarece contribuie �n primul r�nd la formarea personalit�tii copilului �n plan moral, form�ndu-l ca aliat al naturii.
Activit�tile desf�surate p�n� �n prezent au l�sat cadrelor didactice si elevilor libertatea de a aborda teme de interes local si general, de a se exprima liber, si a actiona conform convingerilor lor pentru a rezolva problemele ecologice. Este nevoie de mai mult� atentie si de mai mult� responsabilitate din partea fiec�ruia dintre noi pentru a tr�i �ntr-un mediu s�n�tos, pentru a respira aer curat, pentru a bea ap� limpede si pentru a putea folosi conditiile de viat� oferite de natur�. Bine�nteles c� starea mediului �nconjur�tor depinde numai si numai de noi, ne afecteaz� �n mod direct viata si s�n�tatea noastr�. Aceast� tem� - Educatie s�n�toas� pentru un mediu s�n�tos sau, cu alte cuvinte spus - Un mediu curat-o viat� s�n�toas� - ar trebui s� fie o deviz� pentru �ntreaga populatie a globului. Cu sincer� bucurie pot spune c� s�ntem multumiti pentru faptul c� am reusit p�n� �n prezent derularea cu succes a patru activit�ti de mare interes ecologic, �n ciuda greut�tilor generate de intemperiile care s-au ab�tut asupra zonei noastre geografice �n ultima perioad�. Vreau s� multumesc �n mod deosebit Directiei de Administrare a Parcului National Ceahl�u, (gratie personalului reprezentat de domnii ing. Andras Constantin - directorul Administratiei PNC, dr. Lal�u Gheorghe - resp. igiena PNC si Moscaliuc Liviu - biologul PNC) pentru excelenta colaborare si pentru sprijinul acordat, f�r� de care aceste actiuni ar fi fost ne�mplinite“, a declarat managerul de proiect, profesor Marcela Duculescu.
Printre activit�tile derulate �n aceast� var� �n cadrul proiectului se num�r�:
1. Organizarea de traininguri cu urm�toarele tematici:
a) specii de flor� si faun� declarate monumente ale naturii;
b) respectarea normelor si a regulamentului de intrare �n Parcul National Ceahl�u, a regimului ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale;
c) promovarea constientiz�rii publicului privind responsabilit�tile pentru protectia mediului;
d) flora si fauna de pe raza comunei Bicazu Ardelean;
e) valorificarea potentialului turistic natural al comunei Bicazu Ardelean;
f) proiectarea de filme de desene animate - documentare pe teme de protectia mediului pentru copii.
2. Organizarea unei excursii cu tematic� ecologic� �n comuna
V�n�tori Neamt, la rezervatia natural� de zimbri pe traseul:
Bicazu Ardelean - Bicaz - Piatra Neamt - Tg. Neamt - V�n�tori Neamt - Poiana Largului - Dur�u - Poiana Largului - Hangu - Bicaz - Bicazu Ardelean. �n aceast� excursie elevii au �nteles scopul si importanta ariilor naturale protejate, iar una dintre acestea este Parcul Natural V�n�tori Neamt, situat pe versantul estic al Muntilor St�nisoarei. Elevii au avut ocazia de a constientiza efectele negative ale actiunii omului asupra unor specii de animale care ast�zi s�nt pe cale de disparitie, fiind ocrotite �n unele rezervatii printre care si cea de Zimbri si Faun� Carpatic� „Dragos Vod�“ V�n�tori Neamt. Aceasta este una dintre cele patru rezervatii de zimbri existente la noi �n tar�, catalogat� ca fiind una dintre cele mai mari, destinat� exclusiv zimbrilor din Europa. Evident c� itinerariul parcurs a oferit posibilitatea de a cunoaste o serie de obiective cultural - istorice si turistice de mare valoare din judetul Neamt precum: Casa memorial� Ion Creang�, Cetatea Neamtului, M�n�stirea Neamt, Statiunea Dur�u cu m�n�stirea pictat� de Nicolae Tonitza, Lacul Izvorul Muntelui ce completeaz� frumusetea unic� a celui mai falnic munte al Moldovei, Ceahl�ul. O plimbare cu vaporasul pe marele lac de acumulare �ncheie cum nu se poate mai frumos o experient� de neuitat.
3. Organizarea unei tabere pe muntele Ceahl�u, de 3 zile, cu dou� grupe de elevi de la clasele V - VIII.
F�r� �ndoial� c� aceast� activitate a detinut capul de afis al actiunilor desf�surate �n cadrul proiectului, �n canicularul �nceput de august (9-14 ). Tab�ra a avut ca locatie Cabana Dochia de pe platoul �nalt al masivului, iar gazdele, cabanierii Nicu si Niculina Laz�r, si-au c�stigat respectul unanim pentru ospitalitatea si grija de care au dat dovad� fat� de copii si cadrele didactice. Baza de plecare pentru prima grup� a fost la Dur�u, din fata sediului PNC, iar pentru cealalt� grup�, la confluenta celor dou� Bistre, cobor�rile urm�nd s� se fac� �n sistem �ncrucisat. �n organizarea activit�tilor de mare folos a fost experienta taberelor „Ranger Junior“ din anii anteriori, organizate prin proiectul european „Life-Nature 2000 Habitate Prioritare Alpine, subalpine si forestiere �n Rom�nia“. Programul a inclus cursuri de salvamont si un aport deosebit l-a avut Adrian Al�z�roaei, angajat al Salvamont Neamt, cursuri de orientare geografic�, educatie ecologic�, observatii asupra reliefului, florei si faunei specifice etajului subalpin, cursuri de protectie a mediului, cursuri de spiritualitate si de evocare a legendelor Ceahl�ului, actiuni de ecologizare �n jurul cabanei Dochia si pe traseele parcurse, precum si activit�ti recreative specifice taberelor montane. „M�rturisesc �ns� c� buna reusit� a acestor activit�ti n-ar fi fost posibil� dac� nu ar fi fost al�turi de noi, pe tot parcursul taberelor, domnul doctor Lal�u Gheorghe, un �mp�timit al muntelui, exemplu de devotament si de cultur� montan� as putea spune, de la care copiii au �nv�tat enorm de multe lucruri si pe care acestia l-au adoptat ca pe un mare prieten. Dintre actiunile �ntreprinse �n aceste zile r�m�ne �n memorie drumetia pe traseul Cabana Dochia - Jgheabul Urs�riei - Platoul Ocolasului Mic - Cl�ile lui Miron - Masa Dacic� - Br�na Ocolasului Mare - La P�l�rie - Gardul St�nilelor - Cabana Dochia, traseu care trebuie s� recunosc c� nu este la �ndem�na oricui, dar care ne-a oferit cele mai multe elemente de natur� peisagistic� pe care le are Ceahl�ul. Apoi vizita la statia meteorologic� de pe v�rful Toaca, la Cascada Duruitoarea, la Piatra cu ap�, au �ntregit o imagine de neuitat pentru toti participantii taberei“, a mai spus managerul de proiect. Evaluarea taberei s-a f�cut �n ultima zi si a constat �ntr-un concurs de postere si de cultur� general� - Cel mai bun ecolog - �ntre echipele constituite: V�n�torii, Soimii, Vulturii, Ecologistii, cu tematic� axat� pe promovarea cunoasterii naturii si aprecierea biodiversit�tii. Acordarea premiilor si diplomelor s-a f�cut �ntr-un cadru festiv pe platoul din fata cabanei Dochia, dup� care a urmat �ntoarcerea spre cas�.
4. Organizarea de drumetii de dou� zile �n Parcul Ceahl�u
Aceast� activitate a venit �n completarea celei precedente, av�nd �ns� un caracter preponderent practic, bazat� mai mult pe actiuni de ecologizare pe traseul turistic Bistra Mare - Curm�tura St�nilelor - Cabana Dochia si �n zona schitului Antonie cel Mare, situat �n Poiana St�nilelor. Si de aceast� dat�, acelasi prieten al muntelui si al copiilor, Gheorghe Lal�u, a �nsotit si a coordonat actiunile de ecologizare, demonstr�nd participantilor cum nu se poate mai bine, necesitatea p�str�rii si protej�rii mediului natural. Au urmat si alte actiuni practice si educative: instalarea corturilor �n care s-a dormit peste noapte, pentru majoritatea fiind o premier�, determin�ri de specii de plante din Poiana St�nilelor etc. Seara s-a �ncheiat cu activit�ti recreative, c�ntece si poezii, evocarea legendelor Ceahl�ului. „Consider aceast� etap� ca o reusit� deplin� �n atingerea obiectivelor specifice proiectului Educatie s�n�toas� pentru un mediu s�n�tos si s�nt sigur� c� si activit�tile urm�toare se vor derula �n aceeasi manier�, beneficiind �n continuare de sprijinul colaboratorilor nostri statornici, adic� Prim�ria Bicazu Ardelean, Parcul National Ceahl�u, si de ce nu? poate se vor ralia bunelor noastre demersuri si unii sponsori din zon�“, a mai ad�ugat profesoara Duculescu.
„O extraordinar� fixare spatial� a unui habitat rural �n care �ntreaga noastr� colectivitate scolar� se identific� �n mod fericit“
„�mi exprim emotia si totodat� bucuria care m� �ncearc� �n aceste momente, c�nd dup� dou� s�pt�m�ni de activit�ti cu specific montan din graficul proiectului nostru, desf�surate �n masivul Ceahl�u al�turi de o parte dintre elevii si colegii mei, rememorez la rece secventele unui documentar demn de National Geographic. Pot spune f�r� exagerare c� am avut sansa s� particip la unele dintre cele mai interesante activit�ti extrascolare din cariera mea de dasc�l cu vechime de peste un sfert de secol. Apreciez �n mod deosebit eficienta acestor activit�ti pe t�r�mul constientiz�rii tinerei generatii privind necesitatea protectiei mediului �nconjur�tor. Am certe dovezi c� majoritatea dintre elevii nostri, mai mult ca oric�nd, stie s� iubeasc�, s� pretuiasc�, s� respecte si s� protejeze natura. Proiectul a venit �ntr-un moment favorabil si pot spune c� ni se potriveste ca o m�nus�, apartenenta sa la Scoala cu clasele I-VIII Bicazu Ardelean dator�ndu-se unor reale conjuncturi. �n primul r�nd, colectivul didactic este unul de mare valoare si probitate profesional�, deschis la orice chemare care serveste actului educational, fie si �n mijlocul verii, �n conditiile austere impuse de nemiloasa criz�. Tocmai de aceea m� consider onorat c� s�nt parte integrant� a acestuia. �n al doilea r�nd, asezarea geografic� de invidiat a localit�tii, flancat� de dou� dintre cele mai spectaculoase entit�ti ale Carpatilor Orientali - Ceahl�ul si H�smasu Mare - ambele cu regim de arii protejate. �n speranta unei inspirate retorici geografic-literare, mi-as permite s� definesc aceast� localitate ca fiind «o comunitate uman� ce fream�t� sclipitor sub aura magic� a unui curcubeu ancorat �ntre fruntea sacr� a Olimpului rom�nesc (Ceahl�ul) si maiestoasa Piatr� a Altarului, privind condescendent spre tainicele abisuri ale Cheilor Bicazului“. O extraordinar� fixare spatial� a unui habitat rural �n care �ntreaga noastr� colectivitate scolar� se identific� �n mod fericit. Ce alt argument mai conving�tor ar putea exista pentru punerea �n valoare a proiectului nostru ecologic? Si nu �n ultimul r�nd, sansa de a avea o relatie de colaborare excelent� cu Directia de Administrare a Parcului National Ceahl�u, cu care comuna noastr� se �nvecineaz�, reprezentat de domnii Andras Constantin - directorul DAPNC, prof.dr. P�rvulescu Ioan - referend stiintific, Moscaliuc Liviu - biolog, dr. Lal�u Gheorghe - resp. igiena PNC, Subcinschi Ilie - informaticianul PNC s.a., precum si cu Prim�ria Bicazu Ardelean reprezentat� de domnul primar B�rsan Constantin-Ioan“, a declarat directorul Scolii Bicazu Ardelean, profesor Cornel Duculescu. La r�ndul s�u, seful comunit�tii locale, primarul Constantin B�rsan, a precizat: „Multumesc echipei de proiect, �n special doamnei manager de proiect, prof. Duculescu Marcela si nu �n ultimul r�nd copiilor participanti la evenimentele desf�surate �n cadrul proiectului, care si-au adus o contributie special� �n cadrul activit�tilor acestuia. Sper c� prin aceste actiuni ale lor s� fie un exemplu si pentru unii locuitori ai comunei noastre, din p�cate cam certati cu ceea ce �nseamn� civilizatie ecologic�“.
Medicul Lal�u, un prieten al muntelui si al copiilor
Doctorul Lal�u, prezent mereu al�turi de copii pentru a le inspira dragostea pentru munte si cur�tenia �n masiv a declarat: „Cu mult� bucurie si entuziasm am participat la activit�ti cuprinse �n proiect a se desf�sura �n zona Muntelui Ceahl�u, �n cuprinsul c�reia este �nfiintat� si functioneaz� cu statut de arie natural� protejat�, Parcul National Ceahl�u. Dup� experienta avut� �n anii 2007 si 2008, c�nd prin proiectul „Life natura 2000 habitate prioritare alpine, subalpine si forestiere din Rom�nia“ Administratia Parcului National Ceahl�u, �n parteneriat, a organizat gratuit tabere cu elevii din scolile din localit�tile pe care se �ntinde Muntele Ceahl�u si din vecin�tatea muntelui, actiunile de acum reprezent�nd o continuare fericit�, obligatorie. Spun obligatorie pornind si de la o constatare proprie, care mi-a dat de g�ndit, �n urma unui sondaj �ntr-o scoal� de la poalele muntelui, constat�nd c� peste 90% din elevii claselor I-VIII nu urcaser� niciodat� �n masiv. Meritul elabor�rii si implement�rii proiectului revine colectivului Scolii Bicazu Ardelean - director - profesor Duculescu Cornel, care este si membru al Consiliului Stiintific al Parcului National Ceahl�u, si care a colaborat foarte bine cu autorit�tile locale, cu p�rintii elevilor si cu alti factori participanti direct sau indirect la acest proiect. Administratia Parcului Ceahl�u s-a constituit de la �nceput �n primul partener �n cadrul proiectului prin fixarea unor actiuni care s� se desf�soare �n cuprinsul ariei protejate, cu participarea nemijlocit� a personalului administratiei.
�n cadrul taberelor si drumetiilor organizate �n luna august 2010 �n muntele Ceahl�u, elevilor si �nsotitorilor grupurilor li s-au prezentat masivul, obiectivele si valorile deosebite ale patrimoniului natural, cultural si spiritual ale parcului. Vr�jiti de frumusetea peisajului, �n al c�rui cadru mai ap�reau uneori capre negre sau un fluturas de st�nc�, grupurile au fost foarte interesate de toponimia locurilor, �ndeosebi de v�rfurile �nalte, st�ncile, coloanele, turnurile, poienile si jgheaburile. Interesati au fost de denumirile si de specificul activit�tilor din spatiile construite �n munte. Copiii au aflat si au simtit sub picioare tr�inicia p�m�ntului Ceahl�ului definit prin Toaca, Ocolasul Mare, Lespezi, Panaghia, Piatra Ciobanului, Ocolasul Mic, Masa Dacica, Coloana Dorica, Turnul lui Butu si Ana, St�nca Dochiei, Cl�ile lui Miron, dar si Cascada Duruitoarea, Ad�postul lui Ghedeon sau Poiana St�nilelor si Jgheabul lui Vod� s.a. Interes au prezentat si unele st�nci anonime, care au st�rnit curiozitatea copiilor. Ei si-au l�sat imaginatia liber� �ncerc�nd denumirea lor prin comparatii cu animale sau alte entit�ti larg cunoscute. Copiii au �nteles usor necesitatea p�str�rii igienei mediului natural, pe fondul educatiei ecologice c�p�tat� �n familie, �n societate, �n scoal�. Deplas�rile f�cute �n munte, organizarea taberelor, au fost �nsotite si de str�ngerea deseurilor, �n unele locuri apreciabile cantitativ, fapte pentru care le multumesc si m� bucur c� au �nteles mesajul proiectului Educatie s�n�toas� pentru un mediu s�n�tos“.
„Nimic nu este mai frumos dec�t natura, asa cum a l�sat-o Dumnezeu!“
Unul dintre participantii la tab�r� si la celelalte actiuni prinse �n proiect este elevul Tudor Tepes Greurus. „Am participat �n cadrul proiectului la drumetia si la tab�ra de pe munte �mpreun� cu alti elevi ai Scolii Bicazu Ardelean. Am v�zut acest munte cu inima si cu ochii mei de copil, ca pe un munte «ï¿½ntelept si cu suflet», ca pe o comoar�. Am realizat datorit� acestor activit�ti c�t de important� este pentru natur� atitudinea noastr� �n ceea ce priveste protectia mediului. Concursurile de cultur� general�, actiunile de igienizare �n Parcul Ceahl�u, cunoasterea acestui munte sf�nt mai �ndeaproape, m-au �mbog�tit ca om. Datorit� explicatiilor domnilor profesori si ale specialistilor parcului, am cunoscut mai bine legendele Ceahl�ului, toponimia locurilor si multe lucruri pe care nu le stiam despre fauna si vegetatia acestui minunat munte. Am v�zut renumita floare de colt, nemiscat� de m�na omului, privit� si admirat� de ochii uimiti ai colegilor mei si am avut privilegiul s� z�rim pe piscurile m�rete dou� capre negre. Voi purta �n suflet aceste splendori: m�retia muntelui, unicitatea lui, floarea de colt, caprele negre, r�s�ritul si apusul, marea alpin� si atmosfera de vacant� p�n� la anul, c�nd sigur voi dori s� le rev�d si s� le resimt“, a spus Tudor Tepes Greurus, elev �n clasa a VIII-a. Georgiana-Alexandra B�rsan, o alt� participant�, avea s� ne spun�: „Tab�ra de pe munte si drumetiile din Poiana St�nilelor au reprezentat pentru mine unele dintre cele mai frumoase experiente de p�n� acum. M� bucur c� am putut contribui la acest proiect si c� am avut ocazia de a merge pentru prima dat� �n viat� pe Ceahl�u, o adev�rat� minune a naturii. Muntele, desi nu are altitudini foarte mari, este impresionant, iar �ntreaga panoram� este fantastic�. Uimitoare este privelistea dimineata c�nd te afli practic �ntre Soare si norii pe care oamenii muntelui �i numesc «marea alpin�». Am avut pl�cerea de a sta la cabana Dochia, de a merge pe Ocolasul Mic unde am admirat frumoasele «Klippe calcaroase» precum Coloana Doric�, de a dormi �ntr-un cort si chiar de a urca la 1904 metri, pe v�rful Toaca, dar foarte important, am v�zut �n realitate floarea de colt ce reprezint� sigla proiectului nostru. M-a �nc�ntat faptul c� am fost al�turi de colegii mei si de profesorii care ne-au �ndrumat, ne-au protejat, ne-au ajutat s� descoperim tainele si legendele «Atosului rom�nesc» si c� am c�stigat un prieten adev�rat �n persoana domnului doctor Lal�u Gheorghe. Le multumesc tuturor celor care au contribuit la reusita acestor activit�ti din proiect ajut�nd enorm viitoarea generatie s� dob�ndeasc� adev�rata «educatie s�n�toas� pentru un mediu s�n�tos» si m� bucur totodat� c� am putut fi de folos �n actiunile de ecologizare de pe Ceahl�u si din Poiana St�nilelor“.
Andreea Scurtu: „�nc� din prima zi de tab�r�, desi p�rea c� nu mai ajungem la Cabana Dochia, a fost �nceputul aventurii noastre pe munte. �n fiecare dintre cele trei zile pe munte am �nv�tat si am simtit o sumedenie de lucruri. Am f�cut o drumetie pe cinste �n jurul Ocolasului Mare, am fost emotionat� de farmecul legendar al «Olimpului Moldovei», am studiat florile de colt si pot spune c� �n realitate s�nt mai frumoase dec�t �n oricare fotografie. De altfel, �ntregul Ceahl�u este fantastic, dar cel mai important, am tr�it senzatia unic� de a m� afla pe «acoperisul lumii» c�nd am ajuns pe v�rful Toaca. �n plus ne-a fost pus� la �ncercare creativitatea �ntr-un concurs de postere care a antrenat pe toat� lumea, tin�nd cont de premiul care era... discoteca de sear�. C�t priveste drumetia �n Poiana St�nilelor, a fost o nou� experient� deoarece am dormit �n corturi. Am avut parte de o vreme foarte frumoas�, astfel c� am putut determina plante din flora endemic� a Ceahl�ului, ne-am relaxat si, cel mai important pentru natur�, am �ntreprins actiuni de ecologizare �n p�durea din apropierea schitului Sf�ntului Antonie cel Mare. Atmosfera pl�cut� si faptul c� nu au ap�rut probleme nedorite c�t timp am fost �n tab�r� si �n drumetie s-au datorat organizatorilor proiectului, profesorilor care ne-au �nsotit, dar si colegilor, deoarece �mpreun� am petrecut zile minunate �n mijlocul naturii si, cu aceast� ocazie, multumesc tuturor celor mentionati mai sus. �n �ncheiere nu pot s� m� abtin, dup� ce am v�zut at�tea minun�tii ale naturii, s� nu trag o concluzie: nimic nu este mai frumos dec�t natura, asa cum a l�sat-o Dumnezeu!“.
|