Ziua masacrului, la Poiana Largului

August - septembrie 1944

• muntenii din Poiana Largului ďż˝si amintesc cu groazďż˝ de perioada august - septembrie 1944 • ďż˝n zonďż˝ s-au dat lupte grele ďż˝ntre trupele germane si cele ruse • localnicii au avut mult de pďż˝timit si vorbesc de oameni aruncati ďż˝n de vii ďż˝n fďż˝ntďż˝ni cu mďż˝inile tďż˝iate si executii • Ana Vatamanu a supravietuit dupďż˝ ce un beci a fost aruncat ďż˝n aer • „Nemtďż˝ s-o ďż˝ntors, s-o aruncat pisti noi 8 grenadi, din carďż˝ 6 o explodat, 2 nu. Ni-o mďż˝celďż˝rit aproapi pi tďż˝tďż˝. Pintri cii scapati o fost mama rďż˝nitďż˝ tari, cari o apucat sďż˝ tďż˝rascďż˝ ďż˝n popusoi sďż˝ eu, dispri cari mama credea cďż˝-s moartďż˝. Norocu’ meu, cďż˝ a doua zďż˝ am isďż˝t din beci ďż˝n patru labi sďż˝ m-o gďż˝sďż˝t altďż˝ nemtďż˝, care fusďż˝sďż˝rďż˝ ďż˝ncartiruitďż˝ la noi sďż˝ mďż˝ cunostiau“, rememoreazďż˝ bďż˝trďż˝na din cele aflate peste ani •

Pentru vďż˝rstnicii din Poiana Largului fiece sfďż˝rsit de august si ďż˝nceput de septembrie ďż˝nseamnďż˝ o dureroasďż˝ amintire a evenimentelor din ‘44. Si asta, pentru cďż˝ trupele germane, aflate ďż˝n retragere, si cele rusesti, ďż˝n atac, au dus lupte crďż˝ncene ďż˝n chiar vatra satului lor. Din nefericire, printre victimile ďż˝nclestďż˝rii armate s-a numďż˝rat si o bunďż˝ parte din populatia civilďż˝. Din discutiile purtate zilele trecute cu oamenii satului, aveam sďż˝ aflďż˝m amďż˝nunte despre unele momente ale groazei trďż˝ite de cďż˝tre multi dintre poienari, pentru unii acestea ďż˝nsemnďż˝nd sfďż˝rsitul lor tragic. Pe parcursul celor douďż˝ sďż˝ptďż˝mďż˝ni de ďż˝nclestare armatďż˝ si rďż˝zbunare nedreaptďż˝ pe populatia civilďż˝ acuzatďż˝ nejustificat de trďż˝dare, dupďż˝ ce s-a decis ruperea aliantei cu Germania nazistďż˝, la 23 august 1944, au fost familii ďż˝ntregi decimate, oameni ďż˝mpuscati miseleste, sďż˝teni aruncati de vii ďż˝n fďż˝ntďż˝nďż˝, iar unii cďż˝zuti victime terenului minat dintre linii. Ziua cea mai neagrďż˝ din perioada celor douďż˝ sďż˝ptďż˝mďż˝ni de masacru a fost duminicďż˝, 3 septembrie 1944, cďż˝nd iuresul atacului rusesc asupra nemtilor avea sďż˝-i scoatďż˝ din minti pe acestia din urmďż˝. „Din cele povestite de cďż˝tre sďż˝teni, stiu cďż˝ ďż˝n locul numit «Gura Faurului» din Poiana Largului, s-au dat lupte dure ďż˝ntre cele douďż˝ forte armate, nemtii, care ďż˝ncercau pe toate cďż˝ile sďż˝ tinďż˝ piept puhoiului rusesc pentru a-si pregďż˝ti retragerea, si rusii, care ďż˝i ďż˝mpingeau pe nemti spre vest. Pe cďż˝nd primii pregďż˝teau terenul, pentru a le ďż˝ngreuna rusilor atacul, actiunile germane constďż˝nd ďż˝n minarea unor zone si aruncarea ďż˝n aer a podurilor din beton de pe Valea Bistritei si Valea Bistricioarei, s-au trezit cu trupele rusesti peste ei. Acestia coborďż˝nd din munti, simultan, dinspre Crďż˝cďż˝oani - Hangu si Tďż˝rgu Neamt - Pasul Petru Vodďż˝. ďż˝n Poiana Largului era un loc unde se intersectau toate drumurile spre Ardeal. Atďż˝t prin Pasul Tulghes, cďż˝t si prin Vatra Dornei, deci interesul era unul singur, tinerea sub control a cďż˝ilor de retragere pentru unii si de atac pentru altii. De aceea au avut loc la Poiana Largului lupte pe viatďż˝ si pe moarte. Numai cďż˝ necazul a cďż˝zut pe cei nevinovati, populatia satului“, a afirmat profesorul Dorel Rusu, cel ce avea sďż˝ ne fie cďż˝lďż˝uzďż˝ ďż˝ntru aflarea nefericitelor ďż˝ntďż˝mplďż˝ri trďż˝ite de cďż˝tre oamenii locului.

„Din 23 di oamini, o murit 18“

Dintre cele multe auzite, avea sďż˝ ne marcheze profund povestea de groazďż˝ trďż˝itďż˝ de Ana Vatamanu, de 67 de ani, femeia, ce aduce, prin chipul ei serafic ďż˝n mintea noastrďż˝, ideea de sfďż˝ntďż˝ coborďż˝tďż˝ printre oameni direct din icoanele catapetesmei vreunei biserici. Povestea ei si-a familiei sale nici n-o depďż˝rteazďż˝ prea mult de viata vreunei sfinte adevďż˝rate. La nici 9 luni, cďż˝t avea ďż˝n ziua masacrului petrecut cu marea majoritate a familiei sale, Ana Vatamanu avea sďż˝ se nascďż˝ pentru a doua oarďż˝. Asa si-a ďż˝nceput femeia crunta sa poveste. „Ce vďż˝ spui, stiu di la mama, di la bunica si di la alti oamini, multi dintri ei plecati dintri noi. Pi timpul rďż˝zboiului, cďż˝n’ nemtďż˝ sďż˝ bďż˝tiau cu rusďż˝, aici ďż˝n satul nostru, tata, cari era vinit acasďż˝ cďż˝ sďż˝ rupsďż˝sďż˝ frontu’ ne-o luat pi tďż˝tďż˝ sďż˝-mpreunďż˝ cu altďż˝ vecini s-o ascuns ďż˝n beciu’ casďż˝. Eram vro 23 de oamini, mďż˝i multi fimei sďż˝ copchii. Di la noi, era tata, mama sďż˝ sďż˝pti feti. Eu eram cea mai micďż˝, aveam 9 luni. S-o stat acolo vro douďż˝ sďż˝ptďż˝mďż˝ni. ďż˝ntr-o zďż˝, o vinit o echipďż˝ de nemtďż˝, cari ne-o scos afarďż˝, ne-o numďż˝rat s-o plecat. Tata s-o dat sama c-o sďż˝ s-ďż˝ntimpli ceva, da un-sďż˝ fugi, cďż˝ jios ďż˝n sat era frontu’, linia-ntďż˝i. A doua zďż˝, nemtďż˝ s-o ďż˝ntors, s-o aruncat pisti noi 8 grenadi, din carďż˝ 6 o explodat, 2 nu. Ni-o mďż˝celďż˝rit aproapi pi tďż˝tďż˝. Din 23 di oamini, o murit 18. Pintri cii scapati o fost mama rďż˝nitďż˝ tari, cari o apucat sďż˝ tďż˝rascďż˝ ďż˝n popusoi sďż˝ eu, dispri cari mama credea cďż˝-s moartďż˝. Norocu’ meu, cďż˝ a doua zďż˝ am isďż˝t din beci ďż˝n patru labi sďż˝ m-o gďż˝sďż˝t altďż˝ nemtďż˝, care fusďż˝sďż˝rďż˝ ďż˝ncartiruitďż˝ la noi sďż˝ mďż˝ cunostiau. ďż˝ntri timp mama ajunsďż˝sďż˝ la o vecinďż˝, la familia Iosub, care nu sďż˝ retrďż˝sďż˝sďż˝ pentru cďż˝ avea de ďż˝ngrijďż˝t un ficior venit din armatďż˝ rďż˝nit. Biata mamďż˝ vroia sďż˝ moarďż˝ pintri oamini nu sďż˝ngurďż˝ pin popusoi. ďż˝n tďż˝t timpu ista ea crezusďż˝ cďż˝ eu ďż˝s moartďż˝. Si pentru cďż˝ nemtďż˝ din casa noastrďż˝, cii cari mďż˝ gďż˝sďż˝sďż˝rďż˝ pe mini aflasďż˝rďż˝ cďż˝ mama-i la vecinďż˝, m-o dus la ea, ne-o pus pi amďż˝nduoďż˝ pi-o targďż˝ si ne-o dus la spitalu’ lor di campanii undi ni-o dat primili ďż˝ngrijďż˝ri. Da’ sďż˝ mďż˝-ntorc la povestia cu grenadili. Din familia noastrďż˝ o murit tata si surorili meli mai mari, Eleonora, Aurelia, Maria, Elena, Ioana sďż˝ Ecaterina. Dumnezeu sďż˝ li ierti“, a spus Ana Vatamanu, cu ochii ďż˝n lacrimi.

„Norocu’ meu o fost cďż˝ am plecat din beci ďż˝nainti de a da nemtďż˝ grenadili“

„Dupďż˝ ci-o trecut frontu’, o vinit bunica sďż˝ ni-o ďż˝ngrijďż˝t ea. Mama o trďż˝it pi urmďż˝ cu schijďż˝li ďż˝n picioari sďż˝-ntr-o mďż˝nďż˝ pďż˝nďż˝ o isďż˝t di la sďż˝ni. Biata di ea cu dureri-n suflit o ajiuns vďż˝rsta di 79 di ani, da’ n-o putut uita niciodatďż˝ pin ci-o trecut. O fost dureri mari. Dispri cii cari-o aruncat grenadili mama sďż˝ alti oamini spuniau c-ar fi fost soldati ďż˝n uniformi nemtďż˝sti cu cap di mort pi mďż˝mďż˝ sďż˝ la gďż˝t (trupe SS - n.r.), un fel di emblemďż˝. Altďż˝, cďż˝ austrieci. Oricum nemtďż˝ cari-o stat la noi ďż˝n casďż˝ nu erau rďż˝i. Sďż˝ purtau frumos cu oamini din sat. Cii cu cap di mort o fďż˝cut numa’ rďż˝li. Pi nisti ciobani i-o aruncat di vii ďż˝ntr-o fďż˝ntďż˝nďż˝, dupďż˝ ci li-o tďż˝iet mďż˝nili ca sďż˝ nu aibďż˝ cu ci sďż˝ sďż˝ apuci di marginia fďż˝ntďż˝ni“, a mai spus femeia. Dintre cei rďż˝masi ďż˝n viatďż˝ am cunoscut-o pe tata Aglaia lu’ Fďż˝rcďż˝sanu, care ďż˝n momentul tragicului eveniment avea vďż˝rsta de 16 ani. „Nici nu vreau sďż˝-mi mai aduc aminti di vremurili celi. Norocu’ meu o fost cďż˝ am plecat din beci ďż˝nainti de a da nemtďż˝ grenadili. Cďż˝n’ o trecut tata pi la noi pi la beci ni-o spus: „Fatďż˝ hďż˝i, iesi de-aici, cďż˝ treaba nu-i bunďż˝“. Asa cďż˝ am isďż˝t sďż˝ m-am dus sďż˝ strďż˝ng animalili si sďż˝ li duc ďż˝n zďż˝voi undi sta retras tata. Tďż˝tďż˝ oamini ascundeau animalili di rusďż˝. Numa’ cďż˝ rusďż˝ o nďż˝vďż˝lit di pi dealuri sďż˝ s-o luat la batai cu nemtďż˝. Atunci am lut-o pintri mini fďż˝rďż˝ sďż˝ mai tďż˝n samďż˝. Dumnezďż˝u m-o ajutat sďż˝ scďż˝p“, ne-a povestit cu emotie femeia. De la ea aveam sďż˝ mai aflďż˝m cum au fost ucisi si alti sďż˝teni tot de cďż˝tre nemti, acuzati fiind cďż˝ i-au ajutat pe rusi. Tata Aglaia ne-a dat si cďż˝teva nume de oameni nevinovati care au fost legati la ochi ďż˝ntr-un prund din vatra satului si apoi ďż˝mpuscati. Gheorghe si Mihai Florea, Niculai Cerbu si ginerele sďż˝u, Vasile Ginea, unul Pipirigeanu si altul Tďż˝nase Florea. Cďż˝t priveste pe ciobanii aruncati ďż˝n fďż˝ntďż˝nďż˝, femeia ďż˝si mai aminteste de cei doi feciori ai lui Tanasďż˝ Chiruta. „O fost vremuri cumpliti. Nimini sďż˝ nu li mai trďż˝iascďż˝ vodatďż˝. Numa Dumnezďż˝u ni-o ajiutat“, a adďż˝ugat Aglaia lu’ Fďż˝rcďż˝sanu. Asa avea sďż˝ spunďż˝ si Ana Vatamanu, care pďż˝streazďż˝ cu sfintenie ďż˝ncďż˝ icoana pe care cei retrasi ďż˝n beciul casei de frica rďż˝zboiului o luaserďż˝ cu ei atunci pentru ďż˝nchinďż˝ciune. Fďż˝cutďż˝ zob de explozia grenadelor, cioburile au fost strďż˝nse la sďż˝n de supravietuitori ca mai apoi icoana sďż˝ „reďż˝nvie“ prin restaurarea executatďż˝ de cďż˝tre un mester din sat. Portretul Maicii Domnului cu fiul sďż˝u ďż˝n brate se aflďż˝ si astďż˝zi ďż˝n casa Anei Vatamanu. Asadar, peste povestile zguduitoare trďż˝ite de poienari ďż˝n urmďż˝ cu 66 de ani se pare cďż˝ s-a asternut astďż˝zi uitarea. Sigur, ďż˝nsďż˝ nu, peste memoria celor douďż˝ femei cu care am avut ocazia sďż˝ discutďż˝m. Ele si ďż˝ncďż˝ altii care-or mai trďż˝i constituie istoria vie a acelor vremuri si locuri. Lunca Poienii Largului - crucea drumurilor ce leagďż˝ Moldova cu Ardealul.