Cine ne p�zeste de E-uri?
• �n judetul Neamt, autorit�tile �si recunosc neputinta de a analiza un aliment din punct de vedere al continutului • farmacistul Radu N�stas� zice c� situatia e mult mai grav�: un singur laborator �n tar� care depisteaz� E-urile, dar nici acela pe toate • „Poate determina 201 E-uri acceptate din cele peste 1.500 folosite“, zice farmacistul • Monitorul va apela la serviciile acestui laborator pentru a analiza c�teva din cele mai renumite m�rci alimentare nemtene • �n editia de ieri v� prezentam ingredientele unei �nghetate de succes - Amicii -, ingrediente ce s�nt �n mare parte aditivi alimentari. Permisi de lege, au spus fabricantii si am recunoscut si noi. Reactiile cititorilor nostri si �ntregul t�v�lug de opinii care a urmat aparitiei materialului nostru demonstreaz� c�, dincolo de eticheta sau marca sub care se ascund E-urile alimentare, problema este de interes general. Ne-au contactat foarte multi oameni, p�rinti �n special, preocupati de cele scrise. E var�, e cald, ochii celor mici v�d, inima le cere. Le cere suc, le cere �nghetat�. Numai c� acestea ascund de cele mai multe ori E-uri. Multe si cu efect negativ asupra s�n�t�tii. Am prezentat pentru �nceput reteta celor de la Amicii, asa cum apare ea pe diverse sortimente, gen
„Miss Amicii“, „Amicellino“ si „My love“. �n general frigiderele cu �nghetat� s�nt pline de astfel de „bucurii“. O zic cei care au disecat reteta produsului, �n special dr. Gheorghe Mencinicopschi, de la Institutul de Cercet�ri Alimentare. Acesta consider� �nghetata un aliment hr�nitor, din clasa produselor lactate. Preparat� traditional, se obtine prin �nghetarea unui amestec de lapte sau derivati (sm�nt�n�, zer, unt, lactoz�) cu zah�r, ou�, fructe, ciocolat�, nuci, alune, lichioruri etc. �nghetatele industriale au �n compozitia lor alte ingrediente fat� de cele de alt�dat�: lapte praf �n loc de lapte obisnuit, gr�simi vegetale �n loc de sm�nt�n�, arome artificiale �n locul celor naturale, �ndulcitori chimici de sintez� �n loc de zah�r, E-uri de tipul gumelor, E-uri pentru emulsionare, E-uri pentru colorare etc. Toate astea la 100 de milioane de euro anual, c�t cost� pofta de �nghetat� a rom�nilor. Vorbim deja de o industrie a �nghetatei cu E-uri. De exemplu, �nghetata de c�psuni si cu arom� de vanilie Nestle Ice Cream (care are gum� guar, gum� carruba, alge Euchema transformate, alginat de sodiu), �nghetata de frisc� cu cirese veritabile de la Betty Ice (cu E171 - dioxid de titan, plus rosu ponceau, considerat cancerigen), �nghetata cu c�psuni si glazur� de ciocolat� alb� de la Class si chiar �nghetata de c�psuni - praf - de la Dr. Oetker (plin� de gum� tara, fosfat de potasiu, azorubin� si galben auriu). Astea s�nt c�teva exemple. Desi de sezon, �nghetata este asadar un pericol frumos ambalat, pentru c� toate retetele au coloranti, agenti de �ngrosare, gelifianti, glazuranti naturali sau artificiali. E122 (azorubina) este un colorant rosu, obtinut din gudron, care poate produce reactii adverse la astmatici. E150 (caramel) se recomand� a fi evitat �n alimentele destinate copiilor, E407 (caragenan) d� tulbur�ri digestive, vom�, colici abdominale. E123 (amarantul) este considerat cel nociv dintre aditivi, provoc�nd moarte fetal� si cancer, motiv pentru care este interzis �n multe state. �n aceeasi categorie e si E110 (galben auriu), folosit la dulciuri, care poate da distrugeri cromozomiale, spasme vasculare, afecteaz� si sistemul gastroinstesinal, iar la copii declanseaz� sindromul de hiperactivitate si deficient� de concentrare (ADHD), mai ales dac� este folosit �n combinatie cu conservantul E211 (benzoat de sodiu). E330, acidul citric, produce afectiuni ale cavit�tii bucale si are puternic� actiune cancerigen�. Si se g�seste �n aproape toate sucurile din comert.
Vrem s� stim ce m�nc�m
Dar nu avem nici o sans� s� afl�m. Un singur laborator din tar� poate face analiza pe componenta retetarului, dar nici aceea nu complet�. Iar demersul este unul tare anevoios. Dac� se lanseaz� pe piat� un produs si cineva vrea s� stie dac� e cu E-uri ori ba, trec vreo trei-patru luni p�n� vine analiza, timp �n care produsul s-a v�ndut ca p�inea cald�, iar E-urile s-au dus exact unde trebuie (la ficat, inim�, rinichi, creier). Si cine se sesizeaz�? Nimeni. E pe baz� de autosesizare. „�n general, astfel de analize, alimentare, se fac la laboratorul de chimie alimentar� a Sanepidului. Dar cel de la noi nu este at�t de dotat �nc�t s� se afle �ntr-adev�r ce contine un aliment, �n totalitate. Nici m�car o component� pe ingrediente nu se poate face la noi, de exemplu. E posibil ca Directia Sanitar-Veterinar� si OPC s� aib� ceva, mai utilat ca al nostru, dar nici la ei nu s�nt foarte multe dot�ri. Depinde ce se urm�reste: dac� se urm�resc toxine, se trimite la toxicologic, dac� se urm�resc ciuperci, se trimite la Iasi. Pentru o analiz� legat� de E-urile din alimente nu la noi. Nu exist� dec�t un laborator �n Rom�nia care poate determina 201 E-uri acceptate din cele peste 1.500 folosite. Atentie, 1.500! Nu avem laboratoare utilate �n Rom�nia pentru determinarea tuturor E-urilor“, spune farmacistul Radu N�stas�, de la DSP Neamt.
Atunci cine r�spunde pentru otr�vurile din m�ncarea zilnic� a copiilor nostri? Ar fi cazul ca reprezentantii statului �n teritoriu s� ia m�suri, s� nu se mai lase �n baza semnalelor de alarm� trase pe bloguri sau prin ziare, semnale f�r� ecou �ntruc�t puterea de decizie e �n m�na institutiilor, iar cea de cump�rare �n m�na oamenilor. Ziarul Monitorul va face un prim pas si va �ncepe demersurile pentru a afla ce m�n�nc� �n realitate nemtenii. La cererea lor. Va trimite la analize principalele produse marca Neamt. De la �nghetat� p�n� la p�ine, salamuri si br�nzeturi. Ca s� stim unde e adev�rul: �n etichet� sau �n pung�?
|