Cuibul cucului
�ncepe noua sesiune parlamentar� care se anun�� a fi extrem de �nfierb�ntat� datorit� atacului la baionet� al Puterii asupra Opozi�iei. R�zboiul intern din arcul guvernamental �ntre PNL, PD �i PC, la care asist� „impar�ial ca rom�nul“ UDMR-ul, n-a f�cut dec�t s� consume muni�ia de serviciu a puterii, acesteia r�m�n�ndu-i drept cartu�e de recuzit� doar petardele lui Nicol�escu legate de restr�ngerea dreptului de a fi bolnav, precum �i cele ale Sulfinei Barbu cu privire la ce iese pe �eava de e�apament, asezonate abundent cu dezv�luirile lui B�sescu, cel care a descoperit stupefiat c� juna Mafie rom�n� �i face num�rul la bar� pe masa Guvernului T�riceanu.
Amenin�area Guvernului c� cele 17 legi ale pachetului privind a�a-zisa reform� a sistemului sanitar vor trece pe l�ng� Parlament �ntr-o veselie vecin� cu spiritul Socolei, a determinat Opozi�ia s� anun�e c� va depune o mo�iune de cenzur� la subiectul condamnat la c�ma�a de for��. �n prea cunoscut� procedur� a mo�iunii de cenzur�, care din 1990 �ncoace a demonstrat c� niciodat� nu a avut trecere, Opozi�ia sper�, de data aceasta, pe sictirul unor deputa�i �i senatori ai PNL �i PD, care �i-au propus s� nu apeleze niciodat� la binefacerile „reformei“ ministrului Nicol�escu. Sper� degeaba pentru c� spiritul gregar �n politic� primeaz�.
Lu�nd �n serios problema s�n�t��ii, PSD �i men�ine convingerea c� acest pachet de 17 legi ar trebui s� graviteze �n jurul unui singur centru de interes na�ional, „pacientul rom�n“, adic� aceea persoan� asupra c�reia orice diagnostic se termin� cu sintagma „om bolnav“.
La acest capitol de „legi ale sistemului sanitar“ domnul ministru al s�n�t��ii debile Nicolaescu, cel care �nc� mai confund� bilan�ul contabil cu bilan�ul deceselor din spitale, �i construie�te cu migal� propria imagine de salvator providen�ial al na�iunii, ad�g�nd din produsul intern brut al min�ii sale �nc� o mostr� inovatoare, care l-a �ndemnat nu demult pe pre�edintele B�sescu s� ridice m�na, cu care �n loc s�-l p�lmuiasc�, l-a m�ng�iat pe cre�tet.
Dup� g�ndirea economistului Nicolaescu, to�i doctorii �i farmaci�tii nu fac doi bani at�ta timp c�t el �i poart� scufia cu zurg�l�i de ministru �n ale s�n�t��ii.
Pachetul de 17 legi acompaniaz� sarabanda jocului pentru propria imagine a ministrului Nicol�escu care a devenit �inta predilect� �n toate bancurile spuse prin s�lile de spital �n r�gazul dintre dou� injec�ii.
Trec�nd cu vederea c� �n unele legi din pachet se reformeaz� doar titlul (vezi „Legea asigur�rilor obligatorii de s�n�tate“ reformat� �n „Legea asigur�rilor facultative de s�n�tate“), iar Legea farmaciilor a fost retras� ca necorespunz�toare, PSD acuz� c� �n pachetul celor 17 legi s-au strecurat suficiente prevederi antisociale, anticonstitu�ionale �i antieuropene.
Caracterul antisocial se observ� cu ochiul liber, dac� analiz�m cu piciorul st�ng �n ap� rece, �n g�selni�e nicol�esciene ca „Extinderea bazei de impozitare“, „Coplata“ �i „Pachetul minim de servicii“, care produc frisoane la descifrare. C�nd citim �n legile lui Nicolaescu despre „Coplat�“, trebuie �n�eles c� orice am�r�tean internat va suporta de acum �ncolo o parte consistent� din factura spitaliz�rii, care p�n� acum era gratis. C�nd ne �mbog��im vocabularul cu „Extinderea bazei de impozitare“, pentru a elimina orice confuzie, trebuie �n�eles c� „extinderea impozit�rii“ se aplic� de acum �i la pensionari �i la agricultori, asupra c�rora cade �i aceast� nou� dare, care n-a mai fost p�n� acum.
Delirul fericirii �ncepe c�nd ni se poveste�te despre „Pachetul minim de servicii“ care se asigur� contra cost �n s�n�tate, ceea ce sugereaz� c�, dac� p�n� acum se primea prea pu�in, de acum �ncolo se va primi �i mai pu�in.
Pentru ca „g�ndirea reformatoare“ a ministrului s� nu fie bagatelizat�, pachetul de legi are �i caracter anticonstitu�ional, dar �i antieuropean. „Curat neconstitu�ional“ este atunci c�nd autorit��ile administra�iei locale nu mai au dreptul s� numeasc� conducerile spitalelor pe care le p�storesc. Domnul ministru Nicol�escu a preluat �n for�� dreptul de a destitui �i numi directorii de spitale, de la Pocreaca p�n� la Cluj �i Bucure�ti, domeniul s�n�t��ii devenind o feud� pe care nu se mai aude dec�t biciul vechilului-ministru ridicat la rang de „mare reformator“ de c�tre �ns�i pre�edintele B�sescu, �ntr-un moment de sl�biciune, pe care acum �l regret�.
Calitatea de decident suprem �n s�n�tatea rom�neasc�, �n care s-a autopropulsat ministrul „reformator“, �l aduce pe acesta �n situa�ia de a �nota �mpotriva curentului european al descentraliz�rii. Dup� cum la fel de antieuropean este �i modelul original de aplicare a „taxei pe viciu“ pe care „beutorii de tiutiun“, de la mahorc� p�n� la havane, vor trebui s� o suporte, ca nic�ieri �n vreo �ar� european�.
A trebuit s� intervin� justi�ia, �ntr-un exerci�iu democratic de �ntrerupere a „zborului reformator“ al ministrului peste propriul „cuib de cuci“, zbor pe care oricum trebuia cineva s�-l tempereze, prin t�ierea penelor reformatoare.
Ultima decizie a Cur�ii de Apel a Municipiului Bucure�ti, de repunere �n drepturi a directorului Sorin Oprescu, semnaleaz� �i caracterul ilegal al actelor emanate de la ilustrul contabil al s�n�t��ii, precum �i apropierea acestuia de sta�ia terminus unde pre�edintele B�sescu i-a preg�tit �i festivitatea de debarcare.
Gestul incalificabil al ministrului Nicol�escu de a nesocoti hot�r�rile judec�tore�ti ne oblig� s� ne �ntreb�m: dac� un ministru nu respect� justi�ia, atunci ce s� mai a�tept�m de la ceilal�i, de sub acesta p�n� la omul obi�nuit.
Dac� cineva se mai �ntreab� ce va con�ine mo�iunea de cenzur� a PSD �mpotriva pachetului de legislativ pe s�n�tate depus de ministrul Nicol�escu - via Guvern, acum o parte din subiectele con�inute s�nt deconspirate.
P.S. Afl�m cu stupoare c�, �n timp ce unui bolnav, pe patul de spital, i se aloc� zilnic hran� de 75.000-125.000 de lei (ROL), unui maidanez prins cu la�ul �i depus �n nu �tiu ce �arc la p�strare i se aloc� hran� de 140.000 lei (ROL). Unui c�ine astfel cazat i se asigur� lunar cas�-mas� �i tratament de 2.250.000 lei (ROL), �n timp ce unui copil statul �i asigur� o aloca�ie de 240.000 lei (ROL) (aproape de 10 ori mai mic�).
|