C�ldur� mare si „emulatiune“ �n legislativul bic�jean
Alesii Bicazului s-au �ntrunit joi, 29 iulie, pentru a trece prin filtrul analizei si dezbaterii publice nu mai putin de 11 proiecte de hot�r�re, privind viata social-economic� a urbei. Dintre subiectele de pe masa de studiu a legislativului si executivului, �n calitatea lor de initiatori, legiuitori si, mai apoi, de executanti ai celor cuprinse �n actele normative locale, de retinut au fost cele privind sustinerea programului Biblionet, ce va fi implementat la Biblioteca Or�seneasc� Bicaz p�n�-n toamn�, achizitionarea a 91 de pl�cute indicatoare de str�zi si a 211 t�blite indicatoare de cl�diri, repartizarea unui apartament ANL, aprobarea consumului de carburanti pentru autoturismele din dotarea Prim�riei Bicaz, respectiv 125 litri/lun�, benzin� si tot pe-at�tia, motorin�, aprobarea organigramei din cadrul Prim�riei, precum si a unui num�r de proiecte de hot�r�re legate de concesionarea ori v�nzarea de bunuri mobile si imobile. Desf�surat� sub auspiciile unui calm des�v�rsit, semn c� de o bun� bucat� de vreme la Bicaz zeul Marte �si doarme �n voie somnul postbelicos, sedinta n-a pus probleme deosebite. Doar pe ici pe colo, c�te vreo nel�murire a unui consilier, dreas� grabnic prin explicatii competente de c�tre primarul orasului, Constantin Catrinoiu. Dac� problemele ce au �mbr�cat forma proiectelor de hot�r�re n-au creat discutii contradictorii, ele fiind dezb�tute cu responsabilitate �n sedintele pe comisii, nu acelasi lucru avea s� se petreac� la momentul �ntreb�rilor si interpel�rilor, c�nd consiliera Georgieta Gicovanu a „atacat“ starea de cur�tenie a orasului. „Nu este posibil ca atunci c�nd ies �n strad�, oamenii s�-mi reproseze mereu c� orasul arat� ur�t, c� nu este cur�tat si �ngrijit corespunz�tor. Ce faceti voi acolo? V-am ales si nu se vede nimic“, a spus consiliera Gicovanu, reproduc�nd acuzele bic�jenilor. Apoi, a atras atentia asupra faptului, c� �n chiar centrul urbei, societ�tile comerciale nu se implic� �n cur�tarea spatiului din fata magazinelor proprii sau al firmelor si c� taximetristii fac mai mult� mizerie dec�t servicii bic�jenilor. De altminteri, problemele ridicate �n sedint� pe tema cur�teniei au fost mult mai multe, la ele subscriind si alti consilieri. Explicatiile n-au �nt�rziat s� apar� si cel ce avea s� sustin� contrariul, �ncerc�nd s�-si argumenteze spusele, a fost viceprimarul urbei, Mihai S�punaru. „Este usor s� arunci cu noroi c�nd nu cunosti realitatea. Serviciul Salubritate din cadrul Prim�riei mai are 13 salariati. Dintre acestia doar 6 m�tur� strada, restul asigur�nd transportul deseurilor. G�nditi-v�, cum s� reuseasc� ei s� asigure cur�tenia �n �ntreg orasul? Apoi, mai s�nt cei ce tranziteaz� Bicazul si care arunc� tot ce le prisoseste, fie pe strad�, fie la cosul de gunoi“, a afirmat viceprimarul, cel ce r�spunde direct de gospod�rirea urbei. „O alt� categorie de r�uvoitori este format� din agentii economici sau chiar locuitorii localit�tilor �nvecinate, care vin la Bicaz si-si descarc� sacii cu deseuri la tomberoanele din piat� sau de prin cartiere. Noi facem eforturi foarte mari, materiale si financiare, pentru transportul gunoiului. Nu-i corect“, a intervenit primarul Catrinoiu, r�spunz�ndu-i de fapt consilierului Corneliu Banciu, care apreciase drept pozitiv� actiunea vecinilor si trec�torilor. Cu una cu alta, din cele 11 proiecte supuse dezbaterii, 9 au trecut cu usurint� prin „furcile caudine“ ale sufragiului „universal“, restul de dou� urm�nd a face obiectul unor dezbateri ulterioare. Doar putin peste o or� a fost necesar consilierilor locali bic�jeni s� pun� la punct treburile obstii pe luna iulie. Semn cert c� legislativul cet�tii de sub baraj se afl� �ntr-o deplin� „emulatiune“ administrativ�.
|