Reforma dup� B�sescu

Ideea pre�edintelui Traian B�sescu de a se renun�a la una din Camerele Parlamentului a enervat clasa politic� din Rom�nia, care �i a�a nu avea o rela�ie prea prietenoas� cu popula�ia.
Din toate sondajele de opinie, cu �int� pe clasa politic�, rezult� c� aceasta are nevoie, mai mult ca oric�nd, de o reform� �n toat� regula, care s� impresioneze electoratul �n asemenea m�sur�, �nc�t imaginea din negru s� devin� mai rozalie.
Dar se pare c� pre�edintelui nu-i pas� de reform�, ci de num�rul Camerelor la Parlament.
Constitu�ia nu-i las� pre�edintelui Traian B�sescu, flancat de cele dou� Camere ale Parlamentului, prea multe grade de libertate, ceea ce nu este pe placul acestuia, prea implicat la Cotroceni �n tulburarea apelor �n politic�, pentru a se mai ocupa �i de altceva.
Este greu s� de�ii controlul asupra a doi pre�edin�i de Camer�, care �i s�nt antipatici �i care nu-i sufl� �n bor�, pentru a modifica legea Referendumului, �i ca o �ncununare apoteotic�, �ns�i legea legilor, Constitu�ia, care ar putea fi remodelat� dup� pl�cerea de a mai candida pentru pre�edin�ie, de c�te ori vrea voin�a preziden�ial�.
Existen�a a dou� Camere legiuitoare blocheaz� din fa�� orice tentativ� de concentrare a puterii �n m�na Guvernului, dar �i a Pre�edin�iei, realiz�ndu-se acel echilibru at�t de necesar �ntre puterile statului.
Nu faptul c� Parlamentul are dou� Camere este problema Rom�niei, ci faptul c� pre�edintele Traian B�sescu este �ntr-un r�zboi permanent cu Guvernul, pe care vrea s�-l �in� cu �aua pe el.
Premierul nu vrea un Parlament unicameral, �tiind c� for�a celor dou� Camere poate constitui un scut protector pentru r�zboiul �ntre palate, scut pe care �i-l dore�te s�-l poat� m�nui mai eficient, pun�ndu-�i proprii oameni la conducerea celor dou� Camere.
Prin Parlament unicameral �i vot uninominal, Traian B�sescu se pronun�� abrupt �i f�r� subtilit��i �n favoarea reformei clasei politice, umbl�nd, f�r� s�-�i fac� probleme, pe c�r�ri l�turalnice, care �n realitate �l indep�rteaz� de acest scop.
De-a lungul veacurilor s-a dovedit c� aceast� hulit� clas� politic� are capacitatea de a se reproduce dup� fiecare regim politic �i c� este prea pu�in reformabil�, ca de altfel �ntreaga societate.
ďż˝i ďż˝n anii „socialismului atotbiruitor“ s-a ďż˝ncercat abordarea aceluiaďż˝i subiect, sub teza „creďż˝rii omului de tip nou“, care ďż˝n zilele noastre a fost reformulatďż˝, ďż˝n pas cu vremea ďż˝i cu vocabularul, ďż˝n „reformarea clasei politice“.
Buna guvernare a treburilor ob�tii nu poate fi condi�ionat� �n totalitate de calitatea oamenilor, care sub orice regim ar fi, se dovedesc a fi �n esen�� aceea�i sau asem�n�tori.
Buna guvernare este condi�ionat� �n mod contestabil de calitatea legilor �i a institu�iilor statului, respectiv de performan�ele statului de drept.
Desigur, statul de drept, ca �i Parlamentul, s�nt inova�ii de sorginte burghez�, care la vremea respectiv� au fost at�t de seduc�toare, �nc�t au convins popoarele �n a renun�a la exerci�iul puterii descre�ionare a elitelor feudale.
Amenin��nd cu sub�ierea consistent� a Parlamentului, ca solu�ie cantitativ� de a produce salturi calitative, Traian B�sescu nu face dec�t s� �ubrezeasc� forul legislativ �i, pe cale de consecin��, s� afecteze pe termen lung, calitatea legilor emise de aceast� institu�ie, singura dealtfel h�r�zit� pentru aceast� oper�.
Amenin��nd cu referendumul pe tema unicameralit��ii, Parlamentul, �i a�a prost v�zut, devine prad� u�oar� pentru demolatorii de profesie �i iubitorii de putere, dictatori �i autocra�i. Masele s�nt �n stare s� devoreze tot ceea ce nu se poate atinge sau este de sorginte burghez�.
Parlamentul este templul democra�iei �i al libert��ilor colective �i, �n esen��, trebuie perfec�ionat ca institu�ie, �i nu redus.
C�nd puterea devine discre�ionar� �i arogant�, doar �n Parlament se mai poate coagula o rezisten��. Nimeni nu a putut pune p�n� acum c�lu� �n gura parlamentarilor, mai ales celor din opozi�ie.
A prefera un Parlament unicameral, mic �i ieftin, este un deziderat, preluat populist, dar nu dezinteresat de c�tre pre�edintele Train B�sescu, care poate dovedi eficien�a financiar� a propunerii �ncep�nd cu mic�orarea num�rului de c�lu�e necesare.
Parlamentul este singurul loc �n care nimic nu func�ioneaz� f�r� negocieri �i dezbateri interminabile, f�r� comunicare �i f�r� a exista darul �i r�bdarea de a asculta p�rerea celuilalt, ceea ce pare de ne�n�eles pentru cei din afara lui.
Parlamentul este singurul loc unde toate comunit��ile se pot pronun�a f�r� rezerve �i unde nu exist� bariere �ntre aceste comunit��i, de nici o factur�.
Principiile de organizare �i costurile unei astfel de institu�ie trebuiesc ra�ionalizate permanent, cu acest lucru s�nt de acord to�i.
Partidele politice, cele care au avut ceva de spus �n Rom�nia �i au ob�inut audien�a necesar�, au �n Parlament tribunele necesare pentru a se exprima c�t mai bine �i a ac�iona �n domeniul legislativ. Este un privilegiu democratic, pe care Constitu�ia l-a consfin�it cu generozitate. A reduce aceste tribune, �n condi�iile �n care prin vot uninominal, �n realitate, trebuie �nmul�ite, este un indicator involut, pe care Cotroceniul �l abordeaz� ca pe steagul care avertizeaz� prezen�a ciumei la bordul unei nave �n larg.
Prin unicameralism, Rom�nia s-ar �nscrie automat �n r�ndul ��rilor mici din Europa, p�r�sind grupa mare a ��rilor ca Fran�a, Spania, Germania, Italia, Marea Britanie, Polonia, �n care sistemul bicameral este bine consolidat.
�mbr��i��nd, dealtfel dintr-un simplul accident de pres�, ideea de a provoca desfiin�area bicameralismului �n Rom�nia, pre�edintele Traian B�sescu �i continu� jocul politic �i de imagine, prin care arat� c� vrea ce vrea �i poporul, ar�t�ndu-i astfel, vezi Doamne, c� elita politic� nu-l las� s�-�i fac� treaba.
Ridicďż˝nd preďż˝ul populismului nu vedem dedesubt decďż˝t interesul preďż˝edintelui de a culege cďż˝t mai mult credit electoral, ďż˝n scopul acumulďż˝rii unei puteri cďż˝t mai mari. Devenit campionul absolut la populism, Traian Bďż˝sescu nu rateazďż˝ nici o ocazie de a-ďż˝i pďż˝stra medalia pe termen lung, convertind „democraďż˝ia popularďż˝“ ďż˝n democraďż˝ie populistďż˝, arďż˝tďż˝ndu-ne ďż˝ncďż˝ o datďż˝, cďż˝ nu a uitat de unde a pornit.