SUBANTREPRIZA MORTII
Un t�n�r mort, �ngropat sub un mal de p�m�nt. Tragedia produs� �n timpul unor lucr�ri. Contractate de o firm�, date �n subantrepriz� alteia. P�n� acum acuzele legate de darea �n subantrepriz� vizau �n principal aspecte de ordin material. C� adic� lucrarea ar fi putut fi f�cut� pe bani mai putini. Banii fiind ai nostri sau mai bine spus ai statului. Iat� �ns� c� din p�cate se ajunge si la tragedii. Rationamentul e simplu: dac� firma ce a c�stigat licitatia, se presupune cu experient� si fort� material�, ar fi efectuat ea lucrarea, ar fi luat, cel mai probabil, si m�surile de securitate ce se impun �n astfel de cazuri. Dac� lucrarea a fost dat� �n subantrepriz�, sigur firma ce a intervenit e de fort� financiar� mai mic�. Altfel ar fi mers ea la licitatie. Fort� financiar� mai mic�, �ncas�ri prezumate mai mici (c� doar firma ce a mers la licitatie nu iesea �n pierdere), rezultatul: o lejeritate (sau poate jen� financiar�) �n a lua m�surile de securitate necesare. Finalul tragic: un t�n�r ce si-a pierdut viata. Restul s�nt calcule financiare si o subantrepriz� a sl�biciunilor (sau uneori a mortii), din p�cate generalizat� �n societatea rom�neasc�.
Tragedia petrecut� vineri dup�-amiaz�, pe strada Cet�tii din Piatra Neamt, c�nd un mal de p�m�nt s-a pr�v�lit peste doi angajati ai unei firme care efectua lucr�ri de canalizare, putea fi evitat� dac� erau respectate normele de securitate a muncii. P�rerea apartine constructorilor nemteni cu experient� care spun c� este crim� curat� s� nu te asiguri atunci c�nd executi astfel de lucr�ri. �n mod normal, spun cunosc�torii, seful de santier trebuia s� ia toate m�surile pentru ca santul, ad�nc de 2,5 metri, s� fie asigurat. Dac� s-ar fi procedat astfel, inginerul Petru Porcusor, �n v�rst� de 39 de ani, nu ar fi fost �ngropat de viu sub malul de p�m�nt. „Toate accidentele de acest gen, pe care le-am v�zut cu totii la televizor, s-au datorat lipsei asigur�rii peretilor santului. Asa s-a �nt�mplat si �n cazul de pe strada Cet�tii. Responabilul lucr�rii nu a asigurat santul, iar de aici si tragedia. Atunci c�nd lucrezi �n astfel de conditii este obligatoriu s�-ti iei m�suri de precautie. Peretii santului pot fi sprijiniti clasic, si anume cu dulapi din lemn, asa cum se f�cea pe vremuri sau modern. �n primul caz se construiesc niste panouri din dulapi care se aplic� pe pereti. Ulterior, panourile s�nt fixate cu niste distantiere, iar malurile nu mai au nici o sans� s� se pr�buseasc�. Metoda este simpl� si nu cost� mare lucru. De regul�, cei care au astfel de lucr�ri s�nt preg�titi cu tot ce trebuie. Panourile din dulapi le folosesti dac� nu ai panouri moderne, cum se mai spune. Este vorba de niste cofraje metalice care se fixeaz� foarte usor pe peretii santului. Nici nu-ti ia mult timp s� le fixezi si s�nt destul de ieftine. S-ar putea spune c� este vorba de niste costuri minore. Ambele variante, fie cea cu dulapi sau gard din dulapi, sau cofraje metalice nu s�r�cesc �n nici un caz o firm� de constructii. A nu-ti asigura peretii unui sant ad�nc de peste doi metri, �nseamn� neglijent�, prostie sau lene“, a declarat, sub protectia anonimatului, un constructor nemtean. Acesta a mai precizat c� �n nici un caz antreprenorul general al lucr�rii nu are vreo vin� vizavi de accidentele petrecute �ntr-un santier, atunci c�nd lucrarea a fost subcontractat�. „Atunci c�nd o lucrare se d� �n subantrepriz�, cum se spune, antreprenorul nu are nici o vin� dac� pe santier se �nregistreaz� vreun accident de munc�. Trebuie spus c� �nainte ca cele dou� p�rti contractante s� se �nteleag� asupra indicilor de calitate si cantitate, contractorul se acoper� cu h�rtii pentru a nu avea probleme pe linia protectiei muncii. Se fac contracte legale �n acest sens si este normal asa, pentru c� nu poti s� r�spunzi tu pentru greselile altora. Singura treab� pe care antreprenorul general al unei lucr�ri o are cu subcontractorul este pe linia calit�tii lucr�rii“, a conchis constructorul.
Pentru a avea un punct de vedere oficial si din partea firmei Pro Instal, la care cele dou� victime lucrau cu carte de munc�, l-am contactat telefonic pe Iulian Balint, administratorul societ�tii. Constructorul ne-a precizat c� va sta de vorb� cu noi abia �n cursul s�pt�m�nii viitoare. La insistentele noastre, Balint a confirmat faptul c� lucrarea o primise de la societatea Drupo, antreprenorul general.
Subantreprizele predispun la moarte
Inspectoratul Teritorial de Munc� Neamt a demarat o anchet� �n vederea depist�rii cauzelor care au dus la producerea accidentului mortal de la sf�rsitul s�pt�m�nii trecute. Desi verific�rile s�nt abia la �nceput, inspectorii de munc� s�nt de p�rere c� tragedia a avut loc din neglijenta administratorului firmei care executa lucrarea respectiv�. „Primele cercet�ri au fost f�cute vineri, �n conditii oarecum improprii av�nd �n vedere c� traficul �n zon� nu fusese restrictionat si �n jur era multime de gur� casc�. Ancheta propriu-zis� a �nceput luni dimineat� si sper�m ca �n cel mai scurt timp s� avem si primele rezultate. Din primele cercet�ri reiese c� vinovat de producerea acestei tragedii este administratorul firmei care desf�sura acele lucr�ri. �n conditiile �n care se lucra la o ad�ncime de 2,55 metri, era obligatoriu s� fie asigurate malurile cu niste suporti de sprijin iar de acest lucru ar fi trebuit s� se asigure si administratorul firmei, indiferent c� a delegat sarcini altora. Putea s� impun� luarea tuturor m�surilor de securitate si apoi s� le precizeze �n fisa postului pentru fiecare sef de serviciu sau de santier. Vom continua verific�rile si vom stabili exact cine se face vinovat de acest tragic accident“, a declarat Virgil L�pusneanu, director adjunct al ITM Neamt.
Culmea este c� acest accident are nenum�rate necunoscute si pentru inspectorii de munc�. Astfel, dac� �n cazul uneia dintre victime, cea care a decedat, inginerul Petru Porcusor, situatia este relativ clar�, �n cazul celeilalte victime lucrurile s�nt total neclare. „Am cerut datele si am aflat c� Petru Porcusor este angajat al firmei Pro Instal dar cel�lat nu este angajat al acestei firme. Patronul de la Pro Instal zice c� nu este al lui, pe muncitor �nc� nu l-am audiat dar cert este c� nimeni nu si-l recunoaste ca fiind angajat. Culmea este c� la locul accidentului am g�sit si un utilaj care apartine unei firme, Imrom, din Roman. Acum aud de la dumneavoastr� de firma Constrade, ceea ce ar �nsemna c� la locul respectiv lucrau vreo trei firme“, a mai ad�ugat directorul adjunct al ITM Neamt.
Marin Musat, director al Directiei Judetene de Control �n Constructii Neamt, a declarat c� institutia pe care o reprezint� efectueaz� doar controale periodice, �n functie de cum se termin� c�te o etap� din proiect, f�r� a verifica derularea lucr�rii �n timp. „Noi urm�rim cum se desf�soar� activitatea doar din punct de vedere al calit�tii si verific�m cum se �ncheie etapele importante, ca de exemplu finalizarea fundatiei. Din punctul nostru de vedere, lucrarea p�n� acum s-a desf�surat normal, f�r� a avea de f�cut comentarii“, a declarat inginer Marin Musat, director al Directiei de Control �n Constructii.
Prim�ria transmite condoleante
„Lucrarea respectiv� este contractat� de c�tre societatea Consiliului Judetean - Drupo“, spune Radu Tudor, purt�torul de cuv�nt al prim�riei pietrene. „Mai departe Drupo este cea care subcontracteaz� prestatorilor de servicii. Prim�ria Piatra Neamt transmite sincere condoleante familiei inginerului Petru Porcusor, care si-a pierdut viata �n nefericitul incident de vineri“, a ad�ugat acesta.
Municipalitatea pietrean� are relatii contractuale cu societatea Pro Instal, �ns� nu foarte str�nse. Nici prea-prea, nici foarte-foarte. A fost un contract de executie privind semnalul de intrare �n Piatra Neamt, cel dinspre Roman, care a c�zut victim� unui tr�snet acum ceva vreme. Si cam at�t. Nici la nivelul societ�tilor municipale nu s�nt prea multe lanturi. Doar Compania Municipal� de Investitii Urban a mai colaborat cu Pro Instal, pe reabilitarea termic� a blocului 148 din M�r�tei. Dar directorul Ioan Olaru este foarte multumit de serviciile firmei. Cel putin p�n� acum. „Pro Instal execut� anveloparea la blocul 148 din M�r�tei, �n baza unui contract �ncheiat �n 2009. Este una din cele 15 firme care execut� lucr�ri de reabilitare si pot spune c� este printre cele mai serioase. Avem patru sau cinci cu care nu am avut deloc probleme si ea este una din ele. Este serioas� �n executia lucr�rii, si la calitate, si la termene, si la tot ce trebuie“, a declarat directorul CMI Urban.
(Ne)simtire de tip Monda
Radu Monda, director al Drupo Neamt, ar fi persoana cea mai �n m�sur� s� l�mureasc� opinia public� despre amalgamul subcontract�rilor acestei lucr�ri pe bani publici si europeni. Numai c� domnul Monda, director la o firm� a judetului, adic� a noastr�, nu vrea. De ce? C� asa vor muschii lui. Scurt si cuprinz�tor. Am reusit o discutie extrem de scurt�, luni, 12 iulie. D�nsul spunea c� se afla la Iasi si nu avea timp de pres�. Totusi a pronuntat numele „Constrade“, ca fiind una din firmele cu contract �n zon�, c�reia Drupo i-ar fi �ncredintat lucrarea. Documentarea noastr� s-a �nfundat aici, pentru c� mai departe a zis domnul Monda c� nu e treaba noastr� s� �i punem �ntreb�ri si c� nici nu st� la dispozitia presei. Am revenit a doua zi, c� poate domnul director de firm� „de la judet“ are ceva nou de ad�ugat. S-a dovedit a fi la fel de ocupat si de indispus, ca s� nu spunem (ne)simtit (�n sensul c� nu simte nevoia s� informeze, parol!) fat� de pres�. „Lucrarea aceasta a fost una suplimentar� pentru Drupo si at�ta tot. Dar eu nu am timp s� vorbesc cu dumneavoastr�! Eu nu stau la dipozitia nim�nui! Nu dau declaratii. Eu s�nt pe santier si am treab�!“. Si a �nchis telefonul. C� e director de firm� de la judet. Am fi vrut s�-l �ntreb�m ceva de bun simt:
- De ce societatea Drupo ia o lucrare de care nu are nevoie?
- Cam c�t c�stig� societatea de interes judetean, �n calitate de lider de contract, c�nd apeleaz� la subantreprenori?
- Ce e de ascuns �n toat� aceast� treab�, c�t� vreme nimeni nu sufl� o vorb� despre lantul de constructori - intermediari, care s-au �ngr�m�dit �n realizarea acelei lucr�ri?
Acolo a murit un om si a murit cu zile, pentru c� nu beneficia de nici un fel de m�sur� de protectie. Ori, la valoarea lucr�rii, care e conform contractului �ncheiat �ntre Prim�ria Piatra Neamt si societatea Drupo la data de 1 septembrie 2009, de circa 170 miliarde de lei vechi, nimeni n-ar trebui s� sufere nici m�car o zg�rietur�. Toate aceste suspiciuni nu ar fi existat dac� domnul Radu Monda avea timp c�teva minute si pentru cei fat� de care consider� c� nu are nici o obligatie s� �i asculte. L-am �ntrebat pe presedintele Consiliului Judetean, Vasile Pruteanu, cum comenteaz� atitudinea unui director ce conduce o societate „de la judet“ si nu i-a pl�cut comportamentul acestuia. S-a angajat c� va lua leg�tura cu Radu Monda, care ne va oferi informatiile solicitate. Interventia presedintelui Consiliului a demostrat c� la Drupo exist� si secretar�, care a sunat s� fixeze o �nt�lnire... a doua zi! Probabil, s� se mai �nt�rzie o zi publicarea anchetei noastre.
P.S: Oare examenul foarte sever pe care l-a dat domnul Monda c�nd a candidat la Drupo avea si proba de „bun simt“ fat� de locuitorii judetului, actionari directi la firma unde vremelnic si politic este?
D. MURARU; M. VASILACHE; S. T�RN�; M. CONSTANTINESCU
|