Si a fost...
„Vacante Muzicale la Piatra Neamt“ - Editia a-XXXIX-a
• peste cea de a XXXIX-a editie a „Vacantelor Muzicale la Piatra Neamt“ a c�zut cortina • concertul final a fost sustinut, ca de obicei, de Orchestra filarmonicii b�c�uane • de acum putem s� privim nestingheriti realitatea... cenusie • Seara de duminic�, ultima a Festivalului muzical din cadrul „Vacantelor Muzicale la Piatra Neamt“ a stat sub semnul incertitudinii: plou�? nu plou�? P�n� la urm�, nu a plouat. A picurat doar peste marea de umbrele deschise dedesubtul c�rora se b�nuia respiratia precipitat� a celor ce au venit s� se mai bucure de, asa cum am mai spus, normalitate.
La �nceput, asa cum se obisnuieste,... cuvinte. Directorul festivalului si presedintele acestuia - Dana Macsim si, respectiv, Theodore Coresi - si-au exprimat gratitudinea pentru receptivitatea melomanilor si si-au exprimat speranta c� editia urm�toare va fi una cu adev�rat �mplinit�. Chiar dac�, pe alocuri, discursul celei dint�i a avut unele tendinte moralizatoare, �n spiritul �ndemnului la munc� exersat cu os�rdie �n aceste zile de presedintele t�rii. S-au �mp�rtit multumiri celor care au pus um�rul la realizarea evenimentului artistic si s-au acordat diplome de onoare. Apoi a urmat concertul propriu-zis, ce ar fi trebuit s� fie o reeditare, �nc�rcat� de emotiile finalului, a ceea ce se �nt�mplase cu o sear� �nainte la Roman. Dar a fost doar un rezumat, pentru c�, �n spiritul tendintei generalizate a guvern�rii, a trebuit s� fie „t�iat“. �n parte, precum salariile bugetarilor. Numai c� �n acest caz a fost pe deplin justificat, bine �nteles si acceptat de c�tre cei vitregiti. Pentru c� instrumentistii Filarmonicii b�c�uane s�nt si ei bugetari. Si, cum �si fac meseria cu pasiune, �n ultimii ani au investit personal �n cump�rarea de instrumente c�t de c�t satisf�c�toare. Care instrumente, ale c�ror preturi nu s�nt deloc modice, nu se simt tocmai �n largul lor �ntr-o ambiant� cotropit� de umezeal�. Mai ales lemnele.
Cu toate acestea, programul propus, dirijat cu pedanterie si exactitate de conductorul timisorean Gheorghe Costin, a fost rezonabil. De la celebrul „Panis angelicus“ de Cesare Franck, sau pretentioasa arie „Ombra mai fu“ din opera „Xerxes“ de Handel, interpretate cu sobrietate de basul Theodore Coresi, la „Dansurile polovtiene“ ale lui Borodin. O mare revelatie a produs t�n�rul violonist sucevean Cristian Ruscior care, la numai optsprezece ani, dup� sase petrecuti la Viena sub influenta scolii ruse a maestrilor lui, a f�cut dovada unei tehnici impecabile, unei intonatii exacte, plin� de acuratete si a unei sonorit�ti de exceptie, chiar dac� repertoriul conjunctural nu a fost unul pe m�sur�. �n orice caz, Kreisler, Gardel si Monti au fost transpusi exemplar si numai v�rsta si �nt�mpl�rile vietii va face ca unele secvente s� capete alt� transfigurare afectiv�.
Si a fost... Ce a r�mas din acestea toate p�n� la urm�? Dincolo de scena p�r�sit� �n �ntuneric si scaunele goale veghind stingher piata pustie? Nu stim! Uitati-v� �n sufletele voastre!
|