BLESTEMUL APELOR
• pagubele �nregistrate p�n� acum �n comunele riverane s�nt �nsemnate, sute de gospod�rii fiind inundate, mii de hectare de culturi distruse, oameni evacuati, drumuri �nchise si sc�ldate de ape • s�tenii, cu frica �n oase, asteapt� ca autorit�tile s� le ofere sprijin pentru a-si repara locuintele si pentru a avea ce m�nca • o femeie dintr-un sat izolat a n�scut acas� si a fost dus� la spital cu Wola • viitura cea mai mare era asteptat� �n cursul noptii trecute •
Siretul s-a ar�tat iar�si o fort� a naturii de neoprit, z�d�rnicind sperantele locuitorilor din comunele din zona Romanului c�, anul acesta, vor sc�pa f�r� inundatii catastrofale, r�ul umfl�ndu-se la cote similare celor din 2008 si amenint�nd cu noi viituri. Experienta trist� a viiturilor trecute a f�cut ca acum, la ceas de nou� cump�n�, primarii comunelor �nsirate pe malul Siretului s� ia o serie de m�suri pentru limitarea proportiilor dezastrului. Cu toate acestea, scenariul de cosmar de acum doi ani pare a se repeta, tot la cote dramatice pentru s�tenii care de abia reusiser� s�-si repare locuintele sau s� beneficieze de una nou�, construit� de Guvern. R�ul nu a iertat nici �n acest an, �ntruc�t mii de hectare de culturi zac sub ape, sute de locuinte s�nt afectate mai mult sau mai putin si au fost f�cute multe evacu�ri preventive. �n comuna Doljesti, peste 100 de gospod�rii s�nt afectate, �n diferite proportii, iar peste 600 hectare de culturi s�nt sub ap�. „Au fost f�cute si c�teva evacu�ri preventive, �n locurile amenajate de prim�rie, �ns� oamenii s-au �ntors pe la casele lor, la lucrurile lor. Din nefericire, nu am sc�pat �nc�, se mai asteapt� o viitur�, mai mare. S� ne rug�m la Dumnezeu s� sc�p�m si de aceste necazuri“, a declarat Gheorghe Cojocaru, primarul comunei Doljesti. �n comuna Ion Creang�, 450 hectare de culturi s�nt compromise si 73 de gospod�rii afectate, f�r� �ns� ca apa s� p�trund� �n interiorul locuintelor. „Din cele circa 450 de hectare afectate, de pe 200 au disp�rut culturile, deoarece au fost m�turate de ape. Drumul DJ 207 D, G�dinti-Ion Creang� este rupt pe o lungime de 400-500 de metri. �n plus si drumul judetean DJ 207C a fost acoperit de ape, �n zona podului de la Ion Creang�. Si �n 2008 apa a trecut peste sosea si a decopertat asfaltul pe o suprafat� de 200 de metri p�trati“, a spus Petric� Prichici, primarul comunei Ion Creang�.
Cum o da Dumnezeu!
Ceva mai bine era situatia la Icusesti. „�n localitatea noastr� au fost calamitate circa 300 de hectare cu: porumb, floarea soarelui si gr�u. Avem sapte gospod�rii afectate de rev�rsarea p�r�ului M�rioara din satul Tab�ra, o ap� linistit� de obicei. Ploile din ultimele zile, c�nd au fost �nregistrati peste 100 de litri pe metrul p�trat au condus la aceste neajunsuri. Apele Siretului amenint� mai mult dou� familii: Perie si Cercel, �n rest nu avem probleme. Urmeaz� s� facem evaluarea exact� a pagubelor, iar apoi s� intre �n discutie desp�gubirile“, a declarat Leonard Oprea, primarul comunei Icusesti. La Horia, apa a intrat �n dou� case; 70 de hectare au fost „piept�nate“ de apele Moldovei. Primarul comunei Sagna, Gelu Iacob, se teme mai mult de viitoarea viitur�, preconizat� pentru noaptea de 1/2 iulie, care ar putea m�tura totul �n cale. „Apa nu a intrat �n nici o gospod�rie, �n schimb avem sute de hectare inundate. Nu am putut m�sura exact, pentru c� terenul este acoperit de ap�. Drumul va r�m�ne sub ape si blocat, �nc� o perioad�“, a declarat seful executivului local din Sagna. Primarul comunei T�m�seni, Ironim Andrici, era „mai linistit“, dac� se poate numi asa „linistea dinaintea furtunii“. „Nu avem case inundate, iar teren afectat ar fi circa 20 de hectare de gr�u. Au fost evacuate, preventiv, �n prima sear�, c�teva familii, �ns� acestea s-au �ntors la casele lor“, a precizat primarul Andrici.
S�tenii afectati asteapt� autorit�tile s� fac� evaluarea pagubelor si sper� ca ajutoarele de orice fel si de oriunde, s� vin� rapid, pentru a-i salva �nc� o dat� de efectele nemiloase produse de apele hulpave ale Siretului si Moldovei.
�n ceea ce priveste Romanul, este mentinut� starea de alert� �n zona Cartierului Nicolae B�lcescu. „Oamenii care au fost evacuati s-au �ntors la casele lor �ns�, �n caz de nevoie �i vom evacua din nou. Au fost luate m�suri de sigurant�, �n zona podului c�tre G�dinti, dar niciodat� nu poti fi 100% sigur de ceva �n asemenea situatii. S�ntem preg�titi cu locuri de cazare si ajutor pentru persoanele care, eventual, vor trebui s�-si p�r�seasc� gospod�riile. Se anunt� noi viituri, dar sper�m s� trecem cu bine peste ele“, a declarat Gheorghe Carnariu, secretarul Prim�riei Roman.
N�scut� �ntre ape
�n plin� viitur�, un caz dramatic s-a consumat �n St�nita, chiar �n momentul �n care aceast� localitate, la fel ca Doljestiul, Sagna, B�ra si Boghicea r�m�neau izolate de Roman, prin �nchiderea drumului judetean dintre Lutca si Sagna, dup� pod. Desi toate femeile gravide �si doresc s� nasc� la termen, o t�n�r� �n v�rst� de 25 de ani, din localitatea Poienile Oancei se consider� cu adev�rat norocoas� pentru c� a n�scut mai devreme dec�t se astepta. Georgeta Malic, a n�scut miercuri, 30 iunie, la domiciliu, Salvarea fiind �n imposibilitatea s� ajung� la locul solicit�rii, din cauza inundatiilor care au �mpiedicat circulatia dup� podul mentionat. Femeia a fost de dou� ori norocoas�, pe de o parte pentru c� a n�scut ajutat� de moasa satului si, pe de alt� parte, c� a reusit s� ajung� cu bine la spital, cu o zi mai devreme ca apele s� blocheze complet circulatia �n zona respectiv�. T�n�ra a povestit panica prin care a trecut, mai ales c�, �n momentul c�nd au luat-o durerile nasterii, era singur�. �n jurul orei 17, c�nd i s-a „rupt apa“, femeia a anuntat Salvarea si din momentul acela a �nceput disperarea c� nu va mai putea ajunge la spital din cauza apelor. „Miercuri, pe la ora unu si jum�tate, dup� amiaz�, am avut niste dureri de burt�, dar erau slabe, nu m-am g�ndit c� erau dureri de nastere. Eram acas� cu Maria, fetita cea mic�, �n v�rst� de doi ani. La ora cinci dup� mas�, mi s-a «rupt apa» si am strigat la sotul meu, care era �n gr�din�, s� mearg� dup� moasa din sat, Lucica Pascaru, o femeie cum putine �nt�lnesti. Am anuntat Salvarea, dar am aflat c� �ntre Sagna si podul de la Lutca este blocat. Am intrat �n panic�, mi-era fric� s� nu s�ngerez foarte tare, auzisem c� au fost cazuri c�nd au murit femei la nastere, din cauza hemoragiei. Fetita a �nceput s� pl�ng�, nu stia ce s-a �nt�mplat, sotul meu a dus-o la o vecin�, dup� care a plecat �n sat, s� aduc� moasa. �ntre timp, a venit si sora mea, Cristina, care m-a ajutat p�n� la venirea moasei. �n tot acest timp, sora mea a vorbit prin telefon cu asistenta de la Salvare, care �i explica tot ce trebuie s� fac, practic m-a «mosit» prin telefon, p�n� s� vin� moasa. Sotul meu a fost ajutor de baz�, a pus apa la fiert, a adus cearsafuri curate si, dup� venirea moasei, am n�scut imediat. La ora 18.10 am adus pe lume fetita, cu o greutate de 3,9 kilograme. Dup� cum a tipat, moasa i-a dat nota nou�. Femeia asta stia exact ce trebuia f�cut. Am stat acas� p�n� am eliminat placenta, dup� care a venit o alt� masin�, cu dou� femei, una moas� si alta asistent�, dar din alt sat. Am venit p�n� la Sagna cu o masin� si de acolo, primarul Gelu Iacob a urcat cu mine si copilul �n cupa unei «Wole» si m-a adus p�n� aproape de podul de peste Siret, de unde m-au preluat asistentele de la Salvare“, a povestit, emotionat�, Georgeta Malic. Doctorul Dorel Romanescu, seful Maternit�tii Roman, de gard� �n seara respectiv�, a precizat c� mama este �n afara oric�rui pericol, nasterea decurg�nd f�r� probleme la domiciliu. T�n�ra a mai povestit c�, �n urm� cu patru ani, primul copil, un b�ietel, i-a murit la dou� luni dup� ce a venit pe lume. Dup� pierderea primului copil a mai pierdut o sarcin� si, abia la doi ani, dup� ce a urmat tratament, a n�scut fetita �n v�rst� acum de doi ani. Dup� alti doi ani, Dumnezeu i-a mai dat o fetit�, �ns� nasterea a fost una cu peripetii. „Pe fetit� o s-o botez�m Cristina-Paraschiva. Cristina dup� numele surorii mele, care m-a ajutat la nastere si Paraschiva pentru c�, vreme de doi ani, m-am rugat la Sf�nta Paraschiva s�-mi d�ruiasc� copii si mi-a dat dou� fete. As vrea si un b�ietel, dar mai �ncolo, s� creasc� asta mic�“, a mai spus Georgeta Malic. Aceasta, �mpreun� cu fetita, vor r�m�ne �n spital �nc� sapte zile, sub tratament cu antibiotice, av�nd �n vedere c� nasterea nu s-a produs �n spital.
Vine nenorocirea cea mare?
Cu toat� sperietura oamenilor si sperantele lor, vestile despre situatia de urgent� de pe Siret nu erau �mbucur�toare, la ora �nchiderii editiei. Oficialii se temeau de o nou� viitur�, �n conditiile �n care prin canalele mass-media s-a tot vehiculat un nou maxim al cotelor Siretului, �n zona Pascani, care se �ndrepta spre Neamt. Valerian Perc�, vicepresedintele Consiliului Judetean, al�turi de presedintele Vasile Pruteanu, au cutreierat toat� ziua si toat� noaptea comunele cele mai afectate de inundatii. „Am mers pe toat� valea Siretului, de la T�m�seni p�n� la Icusesti. Personal, am stat cel mai mult la Rotunda si Buruienesti, satele cele mai expuse viiturii, deoarece pe malul drept al Siretului, care este �ndiguit, situatia tinde s� fie stabil�. Am contribuit inclusiv la convingerea gospodarilor s� �si lase casele si s� se ad�posteasc� �n zona mai �nalt�, din spatele bisericii, dac� nu au rude la care s� mearg�. Au fost reticenti, �ns�, �n cele din urm�, au �nteles c� este spre binele lor. S-a actionat la timp si, c�nd a fost v�rful de viitur�, miercuri seara, apa a ajuns p�n� la soseaua din centrul Buruienestiului. Ca s� ajungem �napoi la Roman, a trebuit s� ocolim prin satele din judetul Iasi, deoarece apa a trecut peste sosea, c�tre Lutca, �n ciuda sacilor asezati pe margine. Am mers si p�n� la Mircesti, deoarece de acolo ne-au venit multe necazuri �n 2008, c�nd apa a sc�pat prin dig si a venit spre T�m�seni si Lutca prin spatele digului nostru de ap�rare, dar nu erau probleme. Ce am mai observat, �n zona Neamt, digul de pe malul drept este �n stare bun�, a fost consolidat si evacuatorul E2; credem c� va rezista. Problema este c� se anunt� pentru dup�-amiaz� sau la noapte o nou� viitur� major� si, dac� trecem de ea, cred c� am sc�pat. Dup� ce se va �ncheia totul vom efectua evalu�rile si vom vedea ce se poate face pentru a ajuta populatia �n nevoie“, a declarat vicepresedintele Consiliului Judetean Neamt. Cadrele ISU Neamt au r�mas „pe baricade“, al�turi de militari, jandarmi, politisti si voluntari. �n marginea estic� a Romanului a fost definitivat� zona de protectie, partial cu saci de nisip, partial cu un dig gonflabil, apa neav�nd sanse s� treac�, dac� se umfla cu cel mult un metru. Situatia dramatic� era spre G�dinti, DN 15B fiind �nchis partial. ISU a comunicat Prefecturii un raport preliminar, bazat pe datele primite din teren, �n care pagubele par s� fie mai mici dec�t cele reale. „La noi figureaz� �nchis DJ 207D, G�dinti - Ion Creang�, pe o distant� de 500 de metri. DJ 207C este partial �nchis, �ntre Cotu Vames si Ion Creang�, la fel ca DN 15, unde au acces doar vehiculele usoare. Este �nchis complet DJ 207A, Lutca - Sagna. �n Rotunda si Buruienesti au fost inundate patru case si 31 curti, opt anexe gospod�resti si un subsol. �n G�dinti, apa a intrat �n sapte curti si moara de cereale. La Icusesti avem afectate opt gospod�rii, iar la Ion Creang� 17 gospod�rii si 20 de gr�dini. Codul galben de precipitatii a fost prelungit p�n� pe 2 iulie, iar cel rosu hidrologic expir� la ora 16, �ns� mai mult ca sigur urmeaz� s� fie prelungit. Ca prognoze, se vorbeste de o und� de viitur� la Pascani, care ar trebui s� ajung� �n zon� �n cursul noptii de joi spre vineri sau �n cursul zilei de vineri“, a declarat c�pitanul Iulian Jugan, purt�tor de cuv�nt al ISU „Petrodava“ Neamt.
|