MARTIRII TEMNITELOR
N-au f�cut �nchisoare politic� pentru desp�gubiri �n euro
• desi ar putea c�stiga lesne sute de mii de euro, fostii detinuti politici nemteni nici nu se g�ndesc s� dea statul rom�n �n judecat� • asa cum a f�cut Ion Diaconescu, care a si c�stigat 500.000 de euro • Grigore Caraza a petrecut 23 de ani �n �nchisorile comuniste • Aspazia Otel a trecut 14 ani prin toate pusc�riile pentru femei, fiind ne-reeducabil� • Neculai Popa a �nvins 16 ani de temnit� si lag�re • mesterul popular Neculai Popa, de la T�rpesti, a r�zbit sase ani de detentie • Au fost �nchisi �n �nchisorile comuniste pentru un g�nd, pentru un vers, pentru o fapt�, pentru purul si simplul fapt c�, la un moment dat, un regim s-a �mpiedicat de firea si credintele lor. Au iesit din temnite infinit mai putini dec�t au intrat. Cei care au rezistat totusi ororilor �si spun ast�zi povestea. Iar unii din ei �ncearc� s� scoat� un folos din anii de temnit� grea. Ion Diaconescu, fruntas t�r�nist, a dat statul rom�n �n judecat�, cer�nd nu mai putin de 18 milioane de euro, daune morale pentru suferintele �ndurate �n perioada regimului comunist. Nu pentru el. El recunoaste c� abia se mai tine. Pentru PNTCD, �n ideea de a scoate acest partid din conul de umbr� �n care s-a plasat �n ultimii 10 ani. Tribunalul Bucuresti a hot�r�t recent c� suma cerut� e prea mare, iar Diaconescu ar putea fi �ndrept�tit la vreo 500.000 de euro. Numai c� t�r�nistului nu �i ajung, asa c� va face recurs. Diaconescu consider� c� numai 18 milioane de euro pot compensa cei 15 ani de munc� silnic�, 5 ani de degradare civic� si doi ani de domiciliu obligatoriu �n Br�ila. Pentru acest ultim episod, Ion Diaconescu a cerut 170.000 de euro desp�gubiri. Nici nu s-a uscat bine tusul pe decizia tribunalului, c� un alt fost detinut politic a anuntat c� va urma aceiasi pasi. Radu C�mpeanu, presedinte fondator al PNL, a declarat c� va actiona �n instant� statul rom�n pentru suferinta moral� si fizic� din cei opt ani petrecuti �n �nchisorile comuniste. Pentru care, consider� el, merit� mai mult dec�t cei 1.600 de lei indemnizatie de fost detinut politic. Si a declarat c� s-ar multumi cu jum�tate din c�t a primit Diaconescu.
„N-am f�cut pusc�rie pe bani“
�n tot acest timp, �n vreme ce figuri marcante ale unor partide istorice �si doresc recompense b�nesti ale suferintelor prin care au trecut, �n tar� s�nt zeci, poate chiar sute de figuri anonime, a c�ror suferint� nu a fost cu nimic mai prejos dec�t a celebrit�tilor, ba chiar se poate spune c� au avut parte de ceva �n plus. Grigore Caraza, Neculai Popa, cel�lalt Neculai Popa, de la T�rpesti, ba chiar si o doamn�, Aspazia Otel, de la Roman. S�nt numai c�tiva din nemtenii care si-au pierdut anii tineretii si s�n�tatea, dar niciodat� cugetul, sub presiunea comunist� din �nchisori. Acestia nu numai c� nu vor s� primeasc� daune morale de la stat, ci le aduc reprosuri celor care se g�ndesc la asta. „Eu am 21 de ani de temnit� ca detinut politic, 2 ani de domiciliu fortat si 21 de ani de exil“, spune Grigore Caraza. „Nu s�nt si nici nu m-am considerat niciodat� un mercenar. Am trecut prin at�tea reeduc�ri. Am fost 7.000 de oameni la reeducare, din care am rezistat numai 56. Am avut norocul s� m� num�r printre acestia. Nu dau statul �n judecat�, pentru c� eu am luptat pentru un ideal. Pentru patrie, pentru neamul rom�nesc, pentru biserica crestin�. A da statul �n judecat� ar �nsemna s� primesc bani. Nu-i accept. Nu s�nt mercenar. Am dat milioane de lei la biserici diferite, am f�cut o troit� �n Maramures, care a ajuns apoi l�ng� Tiganca, �n Basarabia, unde aproape o mie de rom�ni zac �ngropati si n-aveau nici o cruce la c�p�t�i. Am dat aproape tot ce am avut. Cei care vor, n-au dec�t s� ia. Pe Diaconescu �l cunosc bine. �n Aiud, unde erau luceferii intelectualit�tii rom�nesti, de cea mai mare clas�, el era la nivelul unei festile. Lucra la f�cut roate pentru c�rute, undeva afar�. Nu-l �ntreba nimeni nici c�t e ceasul. Era lipsit de orice important�. A fost o nulitate si apoi a distrus Partidul T�r�nesc. Nu m� mir� c� a dat statul �n judecat�, nu m� mir� nici c� a c�stigat. Pe Radu C�mpeanu nu l-am cunoscut personal, dar am cunoscut oameni care l-au cunoscut si care mi-au spus c� a fost o mic� nulitate. Eu n-am f�cut pusc�rie pe bani. Am f�cut pentru credint�, pentru neam si pentru biseric�“, a ad�ugat el.
„Am f�cut �nchisoare slujind Domnului Hristos“
„Nici �ntr-un caz nu voi da statul �n judecat�“, spune si Aspazia Otel. „Am mai multe motive. �n primul r�nd am f�cut �nchisoare slujind Domnului Iisus Hristos, si nu lui Mamona. Mamona fiind tentatia de bani. Am intrat �n �nchisoare s� slujesc un ideal. Fiind o bun� crestin�, nici �ntr-un caz nu intentez procese. Am fost condamnat� la 10 ani de temnit� grea, dar fiind ne-reeducabil�, am f�cut 14. Din 1948 p�n� �n 1962. Am trecut prin toate �nchisorile femeiesti: Mislea, Botosani, Arad, Dumbr�veni, Miercurea Ciuc, care era pentru femei cum a fost Aiudul pentru b�rbati. Dar pe unde n-am trecut...? Am f�cut parte din procesul studentilor de la Cluj, din ‘49. Cutremur�tor a fost faptul c� procesul a avut loc exact �n S�pt�m�na Patimilor, iar sentinta a fost dat� chiar �n S�mb�ta Patimilor“, �si aminteste femeia.
„Dragostea de neam nu se negociaz� �n bani“
Neculai Popa din Piatra Neamt �i acuz� grav pe cei care �i cer poporului s� le pl�teasc� suferintele pricinuite de sentimentele patriotice care i-au caracterizat la tinerete si sustine c� ajunsi la o v�rst� respectabil� au uitat ce �nseamn� neam si tar�. „Dragostea de biseric� si dragostea de neam s�nt sentimente care nu pot fi echivalate �n bani. Astea nu se negociaz�. Cei care cer bani nu au nici o leg�tur� cu neamul acesta. S�nt total �mpotriva acestor pretentii. Noi avem obligatia de a ajuta neamul si tara, nu s� s�r�cim poporul. Acesta este efectul Uniunii Europene - s� ne distrug� ca neam. Un prieten bun de-al meu cere astfel de desp�gubiri si m-am sup�rat at�t de tare pe el �nc�t nu mai vorbesc cu el. Adev�ratii detinuti politici n-au astfel de pretentii. Doar cei cu spirit de aventur�, doar cei care braveaz�, au ajuns �n �nchisori si acum vor bani. Eu am f�cut 16 ani de pusc�rie. I-am petrecut �n Piatra Neamt, �n Suceava, Pitesti, Gherla, T�rgu Ocna, Aiud, am trecut aproape prin toate �nchisorile din tar�. Sper s� nu fie dec�t c�teva exceptii printre cei care au fost �n �nchisori si acum se dovedesc a fi apatrizi, rupti de neam, care au uitat de oasele �naintasilor“, spune Neculai Popa.
„Nu-i cinstit s� ceri de la toti rom�nii ca s� te �mbog�testi“
Mesterul popular Neculai Popa, din T�rpesti, cel care a f�cut din casa sa cel mai mare muzeu particular din Rom�nia, a spus c� toat� viata a lucrat g�ndindu-se cu drag la ceea ce poate l�sa mostenire. �n toti acesti ani si-a iubit tara, datinile si nu a urm�rit s� se �mbog�teasc�. „Dac� s�nt persecutati politic ar putea primi bani de la stat �n contul desp�gubirilor, s�nt de acord cu ei doar dac� folosesc banii �n interesul poporului si nu al lor personal. Posibilitatea asta, de a obtine niste bani de la stat pentru c� ai f�cut �nchisoare e discutabil�. Dac� te g�ndesti s� faci averi cu acei bani, atunci e p�cat de toate. Eu am pus tot ce aveam eu �n folosul t�rii. Nu-i cinstit s� ceri de la toti rom�nii ca s� te �mbog�testi. Plus c� toti cei care au fost persecutati politic au acum v�rste venerabile, nu mai au nevoie de bani“, a spus mesterul popular Neculai Popa. Acestuia, �n ‘62 i-a fost luate p�m�ntul, calul, c�ruta c� era vremea colectiviz�rii. Din acest motiv a ajuns el s� intre �n miscarea de partizani din acea vreme si s� ia calea muntilor. A fost arestat si, timp de sase ani a stat �n temnitele comuniste pentru „uneltire �mpotriva ordinii de stat si �nalt� tr�dare“, spune mesterul nemtean.
|