UDMR re�nvie Dictatul de la Viena
• cum ar trebui s� fie organizate Regiunile de dezvoltare �n viziunea Uniunii Europene • �n anul 2004, �n baza recomand�rilor UE, Guvernul Rom�niei a stabilit opt regiuni de dezvoltare • acestea par a nu fi pe placul UDMR, care este alergic si la judete • UDMR a propus anul trecut �nfiintarea a 16 regiuni de dezvoltare • �ntre cele 16 regiuni de dezvoltare propuse figureaz� „Covasna-Harghita-Mures” care reconstituie teritorial fosta „Regiune autonom� maghiar�” din anii 1952-1958 • de asemenea, macroregiunea V propus� de UDMR seam�n� ca dou� pic�turi de ap� cu teritoriul cedat de Rom�nia �n 1940 prin Dictatul de la Viena • o propunere de �mp�rtire a Rom�niei pe regiuni a trecut de una dintre Camere (Senat) f�r� s� fi avut loc nici un fel de dezbatere si nici un fel de discutie �n public, fiind totusi vorba de o chestiune de interes national • „Aveam 13 ani c�nd, �n august 1940, a fost dat� sentinta „arbitral�” de la Viena. Atunci Transilvania a fost rupt� �n dou�. C�nd am pus pe hart� propunerea de regionalizare din 2009, am reg�sit aceeasi rupere a Transilvaniei �n dou�, dar ceva mai extins� dec�t �n 1940. Nu mi-a venit s� cred c�nd am constatat c�, printr-un artificiu procedural al majorit�tii din Senat, propunerea de �mp�rtire a Transilvaniei – sub pretextul regionaliz�rii – a fost adoptat� de Senatul Rom�niei prin aprobare tacit�. Acum, aceeasi propunere de regionalizare se afl� �n Camera Deputatilor. V� este chiar indiferent, domnilor parlamentari, dac� aceast� tar� a noastr� se destram� prin voturile dvs.?“
Regiunile de dezvoltare �n viziunea Uniunii Europene 1. Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene au aprobat, la 26 mai 2003, Regulamentul (CE) Nr. 1059/2003 privind instituirea unui nomenclator al unit�tilor teritoriale de statistic� (NUTS) (sublinierea D.C.G.). Regulamentul a fost adoptat pentru a dispune de date statistice comparabile pe ansamblul Uniunii Europene. El prevede „cel putin trei niveluri ierarhice de detaliere”, bazate pe componenta teritorial� actual� a regiunilor de nivel NUTS 3 (sublinierea D.C.G.). Articolul 2 al Regulamentului precizeaz�: „NUTS este un nomenclator ierarhic” cu 3 nivele de unit�ti teritoriale si anume - NUTS 1, NUTS 2 si NUTS 3 (articolul 2). Definirea acestor unit�ti teritoriale „se bazeaz� �n principal pe unit�tile administrative existente �n statele membre” (articolul 3 din Regulament). Cele 3 niveluri NUTS s�nt determinate de „pragurile demografice” (minimum si maximum) anume: NUTS 1 - de la 3 la 7 milioane locuitori, NUTS 2 - 800.000 p�n� la 3 milioane, NUTS 3 - de la 150.000 p�n� la 800.000. Regulamentul adoptat de Parlamentul si Consiliul Europei confirm� si �nt�reste realitatea unit�tilor teritoriale de baz� (NUTS 3) din statele membre, prin �nscrierea lor nominal� �n „Jurnalul Oficial” al Uniunii Europene din 21 iunie 2003.
Pentru a nu fi nici un dubiu, anexa II a Regulamentului sus-amintit, �nscrie si denumirile unit�tilor administrative existente (NUTS 3) �n principalele t�ri cuprinse �n Regulament, asa cum s�nt ar�tate �n tabelul de sus. Recapitul�nd: Regulamentul 1059/2003 al Parlamentului European si al Consiliului, consemneaz� si confirm� realitatea unit�tilor teritoriale de baz� existente �n statele membre, cu recomandarea: „ar trebui s� se respecte situatia politic�, administrativ� si institutional� existent�” (paragraful 10, pagina 1 din Regulament).
Regiunile de dezvoltare �n viziunea Guvernului Rom�niei 2. Pornind de la Recomandarea nr. 1059 din 26 mai 2003, Guvernul Rom�n a initiat si Parlamentul a aprobat Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regional� �n Rom�nia (publicat� �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I-a, nr. 577 din 29 iunie 2004). Politica de dezvoltare regional� - precizeaz� legiuitorul din 2004 - este pus� �n aplicare „�n scopul asigur�rii cresterii economice si dezvolt�rii sociale echilibrate si durabile ale unor arii geografice constituite �n regiuni de dezvoltare” (Legea din 2004, articolul 2/1). Legea 315/2004 a stabilit 8 regiuni de dezvoltare (vezi Harta nr. I).
UDMR, alergic la judete si nu numai... 3. �n 2009, 9 senatori si 22 deputati UDMR au �naintat Senatului o propunere legislativ� (�nregistrat� cu nr. L/432/2009) pentru „modificarea si completarea Legii 315/2004 privind dezvoltarea regional� �n Rom�nia cu modific�rile si complet�rile ulterioare”. Propunerea const� �n formarea a 16 regiuni si 5 macroregiuni de dezvoltare, �n locul celor 8 existente �n prezent. Expunerea de motive, semnat� de initiatori, cuprinde formul�ri generale, ca de exemplu, „diminuarea decalajelor economice si sociale… sustinerea unei dezvolt�ri durabile a tuturor regiunilor t�rii… restructurarea economiei regiunilor… promovarea unei dezvolt�ri echilibrate, a unor comunit�ti durabile si a incluziunii sociale…”. Expunerea de motive nu explic� de ce �mp�rtirea pe cele 8 regiuni de dezvoltare din 2004 ar trebui �nlocuit�. Anexa I a propunerii legislative a parlamentarilor UDMR enumer� cele 16 regiuni de dezvoltare, fiecare cu numele unit�tilor componente, unde �ns� denumirea „judet” nu apare nic�ieri. Omisiune care alimenteaz� informatia vehiculat� pe cale oral�, c� judetele vor disp�rea odat� cu noua regionalizare. Disparitia judetelor pare sugerat� si de explicatia unuia din initiatori: cele 16 regiuni de dezvoltare reprezint� o faz� intermediar� spre cele cinci macroregiuni, obligatorii �n 2013. Explicatia nu face nici o mentiune despre existenta �n continuare a judetelor. Cele 16 regiuni de dezvoltare (NUTS 2), propuse de initiatorii UDMR, s�nt ar�tate �n harta nr. 2. Cele 5 macroregiuni, propuse de aceiasi initiatori, s�nt reprezentate �n harta nr. 3. Initiatorii doresc ca �mp�rtirea �n 16 regiuni s� intre repede �n vigoare, la 1 ianuarie 2011. �n martie 2010, un deputat UDMR a propus ca Aradul s� nu fac� parte din aceeasi regiune de dezvoltare cu judetul Timis si s� se al�ture judetelor Bihor, Satu Mare si S�laj cu care „se aseam�n� mai mult din punct de vedere economic sau cultural”.
Dezvoltare dup�... Dictatul de la Viena
Din propunerea de mai sus rezult� urm�toarele:
a) Regiunile de dezvoltare stabilite �n 2004 s�nt anulate f�r� vreo motivare real�.
b) Se propune un regim de tranzitie cu 16 regiuni - cu o durat� de maximum trei ani; tranzitia ne aminteste de „�ntov�r�sirile agricole” din anii ‘50 menite s� �nlesneasc� eliminarea propriet�tii t�r�nesti individuale si constituirea colhozului.
Propunerea cu 16 regiuni de dezvoltare urm�reste cumva desfiintarea judetelor ca unit�ti de baz�? O atare desfiintare ar fi unic� �n Uniunea European� unde asemenea unit�ti teritoriale de baz� exist� �n continuare, confirmate prin Regulamentul nr. 1059/2003.
c) �ntre cele 16 propuse regiuni de dezvoltare, la nr. 14 figureaz� „Covasna-Harghita-Mures”. Este astfel reconstituit� teritorial fosta „Regiune autonom� maghiar�” din anii 1952-1958 (vezi H�rtile nr. 2 si 4), numit� acum „Regiunea de dezvoltare nr. 14″.
d) Macroregiunile IV si V din noua propunere de regionalizare �mpart aria transilvan� �n dou�, si anume (vezi harta nr. 4):
IV. la Sud: Arad, Timis, Caras Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu si Brasov;
V. toat� aria de Nord si Est a Transilvaniei, de la Oradea, Satu Mare si Baia Mare, p�n� la Miercurea Ciuc si Sf�ntu Gheorghe.
O atare propunere trimite la trecutul apropiat, astfel:
a) a se compara macroregiunea V cu teritoriul cedat prin Dictatul de la Viena �n august 1940 (harta 5 de comparat cu harta 4). Macroregiunea V �nseamn� o l�rgire spre sud a teritoriului cedat �n 1940.
b) �n august 1940, a avut loc la Turnu Severin o �nt�lnire preliminar� a unor reprezentanti ai Rom�niei si Ungariei, preludiu la Dictatul de la Viena. Partea ungar� a propus celei rom�ne „�mp�rtirea” Transilvaniei �ntre cele dou� state, conform cu cele ar�tate �n harta nr. 6.
Macroregiunea propus� �n 2009 este, cu mici diferente, aceeasi cu propunerea din august 1940.
Se poate interpreta c� este o simpl� coincident�.
Se poate interpreta si altfel.
Evenimente relativ recente au demonstrat c� nu este prea complicat s� se constituie un nou stat pe teritoriul unui stat european, fie prin mijloace militare, fie altele, cu concursul sustinut al mass-media internationale. Noul „stat” recunoscut de o seam� de guverne este un „model” ce poate fi, �n anume �mprejur�ri, invocat si pus �n practic�.
Propunerea UDMR pe traseul pentru-contra-pentru
Traseul propunerii din 2009: pentru-contra si iar�si pentru.
3 iunie 2009: Propunerea UDMR este �nregistrat� la Senat cu nr. b284.
10.06-10.07.2009: Trimis� spre aviz la Consiliul Legislativ, la Guvern si la Comisia pentru administratie public�, organizarea teritoriului si protectia mediului.
10.07.2009: Consiliul legislativ: aviz favorabil.
23.09.2009: Punctul de vedere al guvernului - aviz negativ.
3 si 9 februarie 2010: Punctul de vedere al Comisiei pentru administratie public� etc. - aviz negativ.
10 februarie 2010: Propunerea pentru o nou� regionalizare a Rom�niei este �nscris� pe ordinea de zi a Senatului si adoptat� �n aceeasi zi, prin aprobare tacit�.
Cum a fost posibil ca, pe de o parte, Guvernul (PDL-UDMR) si Comisia pentru administratie public� s� dea aviz negativ, iar Senatul s� adopte propunerea prin aprobare tacit�?
Se pare c� lucrul a fost posibil printr-o manevr� de procedur� initiat� de un lider al majorit�tii din Senat. O atitudine cel putin curioas�…
�n concluzie, o propunere de �mp�rtire a Rom�niei pe regiuni a trecut de una dintre Camere f�r� s� fi avut loc nici un fel de dezbatere si nici un fel de discutie �n public, fiind totusi vorba de o chestiune de interes national.
S� fie o simpl� coincident�!?!
C�nd regimul trecut a renuntat, �n 1968, la �mp�rtirea �n raioane si regiuni (dup� model sovietic), propunerea de revenire la judete a fost publicat� �n pres�, cu harta respectiv�, spre dezbatere public�. Iar definitivarea, atunci, �n 1968, a tinut seam� si de opiniile venite din public, ca, de exemplu, constituirea a dou� judete: Br�ila si Galati (initial era prev�zut un singur judet, cu ambele orase dun�rene).
�ntr-un sistem cu mai multe partide si libertatea mass-media o asemenea propunere - constituirea regiunilor de dezvoltare - cu consecinte ce pot duce foarte departe… trece pe t�cute, pe furis, ascuns� opiniei publice.
Regiunile de dezvoltare conform Legii 315/2004
1) Nord-Est, cu judetele Suceava, Botosani, Neamt, Iasi, Bac�u si Vaslui
2) Sud-Est, cu judetele Vrancea, Galati, Buz�u, Br�ila, Tulcea si Constanta
3) Sud-Muntenia, cu judetele Arges, Prahova, D�mbovita, Teleorman, Giurgiu, Ialomita si C�l�rasi
4) Sud-Vest Oltenia, cu judetele Mehedinti, Gorj, V�lcea, Dolj si Olt
5) Vest, cu judetele Timis, Caras Severin, Hunedoara si Arad
6) Nord-Vest, cu judetele Bihor, S�laj, Cluj, Bistrita-N�s�ud, Maramures si Satu Mare
7) Centru, cu judetele Alba, Sibiu, Mures, Harghita, Covasna si Brasov
8) Bucuresti-Ilfov, cu Municipiul Bucuresti si judetul Ilfov
Cele 16 Regiuni de dezvoltare conform propunerii UDMR din 2009
Prin propunerea UDMR, aria transilvan� este decupat� �n felii. Unele (numerele 15 si 16, harta nr. 2) merg �n prelungirea regiunii de dezvoltare „Covasna-Harghita-Mures” (nr. 14 �n harta nr. 2). Altele (nr. 12 si 13 harta nr. 2) se aseaz� de-a lungul Carpatilor meridionali.
01 - Botosani, Suceava
02 - Bac�u, Iasi, Neamt, Vaslui
03 - Br�ila, Buz�u, Galati, Vrancea
04 - Constanta, Tulcea
05 - Bucuresti
06 - C�l�rasi, Ialomita, Ilfov
07 - Giurgiu, Teleorman
08 - Dolj, Mehedinti, Olt
09 - Gorj, V�lcea
10 - Arges, D�mbovita, Prahova
11 - Arad, Caras Severin, Timisoara
12 - Alba, Hunedoara
13 - Sibiu, Brasov
14 - Covasna, Harghita, Mures
15 - Bistrita-N�s�ud, Cluj, Maramures
16 - Bihor, S�laj, Satu Mare
Regiunea Autonom� Maghiar� constituit� �n 1952 (devenit� ulterior Mures-Autonom� Maghiar�) din initiativa si cu aportul unor consilieri sovietici. A se compara teritoriul Regiunii Autonome din 1952 cu acela al regiunii de dezvoltare Covasna-Harghita-Mures, propus� �n 2009 (harta nr. 2, regiunea nr. 14).
Cele 5 macroregiuni propuse prin initiativa UDMR din 2009
I. Moldova toat�, plus Br�ila si Buz�u
II. De la Tulcea si Constanta si p�n� la Drobeta-Turnu Severin (partea de sud a Munteniei si Olteniei) p�n� la Dun�re, inclusiv Bucurestii
III. Partea de nord a Munteniei si Olteniei (Prahova, D�mbovita, Arges, V�lcea si Gorj)
IV. Banatul, plus partea de sud a Transilvaniei (Arad, Hunedoara, Alba, Sibiu, Brasov)
V. Partea de Nord si Est a Transilvaniei, de la Covasna si Harghita p�n� �n Bihor, Satu Mare si Maramures
Teritoriul anexat de Ungaria conform cu hot�r�rea Dictatului de la Viena (30 august 1940) judetele sunt cele existente �n 1940
Propunerea delegatiei ungare de �mp�rtire a ariei transilvane, transmis� delegatiei rom�ne, la convorbirile preliminare de la Turnu Severin, 16-24 august 1940. Delegatia ungar� propunea ca Rom�nia s� cedeze un teritoriu de 69.000 kmp cu o populatie de 3.900.000 din care 2.200.000 rom�ni, 1.200.000 maghiari, 500.000 germani si alte nationalit�ti: Istoria politicii externe rom�nesti �n date, coordonator Ion Calafeteanu, Fundatia european� Titulescu, Editura Enciclopedic�, Bucuresti, 2003, pp. 326-327 (sub datele 16-24 august 1940). A se compara cu regiunea de dezvoltare nr. V (Harta nr. 4). �n memoriile sale, Mihail Manoilescu, atunci ministrul de Externe al Rom�niei, scrie urm�toarele despre convorbirile de la Turnu Severin din august 1940: „Partea ungar� a prezentat un aide-m�moire datat Budapesta 11 august 1940, �nsotit de o hart� a revendic�rilor lor. Aceast� hart�… formuleaz� pretentia… de a se retroceda Ungariei toat� Transilvania de la nord de Mures, inclusiv Aradul, l�s�ndu-ne nou� Blajul, Medias si Sighisoara si trec�nd la unguri Alba Iulia si Brasovul!” (sublinierea D.C.G.). „Teritoriul reclamat reprezint� mai mult de dou� treimi din teritoriile rom�nesti care au apartinut Ungariei si cuprinde mai mult de 2/3 din populatie, din care 2.200.000 rom�ni…”. (Mihail Manoilescu, Memorii, iulie-august 1940. Dictatul de la Viena, editie �ngrijit� de Valeriu Dinu, Editura Enciclopedic�, Bucuresti, 1991, p. 156).
PS: Articolul a fost publicat �n revista Clipa. Subtitlurile si intertitlurile apartin redactiei Monitorul.
|