UDMR re�nvie Dictatul de la Viena

• cum ar trebui sďż˝ fie organizate Regiunile de dezvoltare ďż˝n viziunea Uniunii Europene • ďż˝n anul 2004, ďż˝n baza recomandďż˝rilor UE, Guvernul Romďż˝niei a stabilit opt regiuni de dezvoltare • acestea par a nu fi pe placul UDMR, care este alergic si la judete • UDMR a propus anul trecut ďż˝nfiintarea a 16 regiuni de dezvoltare • ďż˝ntre cele 16 regiuni de dezvoltare propuse figureazďż˝ „Covasna-Harghita-Mures” care reconstituie teritorial fosta „Regiune autonomďż˝ maghiarďż˝” din anii 1952-1958 • de asemenea, macroregiunea V propusďż˝ de UDMR seamďż˝nďż˝ ca douďż˝ picďż˝turi de apďż˝ cu teritoriul cedat de Romďż˝nia ďż˝n 1940 prin Dictatul de la Viena • o propunere de ďż˝mpďż˝rtire a Romďż˝niei pe regiuni a trecut de una dintre Camere (Senat) fďż˝rďż˝ sďż˝ fi avut loc nici un fel de dezbatere si nici un fel de discutie ďż˝n public, fiind totusi vorba de o chestiune de interes national •

„Aveam 13 ani cďż˝nd, ďż˝n august 1940, a fost datďż˝ sentinta „arbitralďż˝” de la Viena. Atunci Transilvania a fost ruptďż˝ ďż˝n douďż˝. Cďż˝nd am pus pe hartďż˝ propunerea de regionalizare din 2009, am regďż˝sit aceeasi rupere a Transilvaniei ďż˝n douďż˝, dar ceva mai extinsďż˝ decďż˝t ďż˝n 1940. Nu mi-a venit sďż˝ cred cďż˝nd am constatat cďż˝, printr-un artificiu procedural al majoritďż˝tii din Senat, propunerea de ďż˝mpďż˝rtire a Transilvaniei – sub pretextul regionalizďż˝rii – a fost adoptatďż˝ de Senatul Romďż˝niei prin aprobare tacitďż˝. Acum, aceeasi propunere de regionalizare se aflďż˝ ďż˝n Camera Deputatilor. Vďż˝ este chiar indiferent, domnilor parlamentari, dacďż˝ aceastďż˝ tarďż˝ a noastrďż˝ se destramďż˝ prin voturile dvs.?“

Regiunile de dezvoltare �n viziunea Uniunii Europene

1. Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene au aprobat, la 26 mai 2003, Regulamentul (CE) Nr. 1059/2003 privind instituirea unui nomenclator al unitďż˝tilor teritoriale de statisticďż˝ (NUTS) (sublinierea D.C.G.). Regulamentul a fost adoptat pentru a dispune de date statistice comparabile pe ansamblul Uniunii Europene. El prevede „cel putin trei niveluri ierarhice de detaliere”, bazate pe componenta teritorialďż˝ actualďż˝ a regiunilor de nivel NUTS 3 (sublinierea D.C.G.). Articolul 2 al Regulamentului precizeazďż˝: „NUTS este un nomenclator ierarhic” cu 3 nivele de unitďż˝ti teritoriale si anume - NUTS 1, NUTS 2 si NUTS 3 (articolul 2). Definirea acestor unitďż˝ti teritoriale „se bazeazďż˝ ďż˝n principal pe unitďż˝tile administrative existente ďż˝n statele membre” (articolul 3 din Regulament). Cele 3 niveluri NUTS sďż˝nt determinate de „pragurile demografice” (minimum si maximum) anume: NUTS 1 - de la 3 la 7 milioane locuitori, NUTS 2 - 800.000 pďż˝nďż˝ la 3 milioane, NUTS 3 - de la 150.000 pďż˝nďż˝ la 800.000. Regulamentul adoptat de Parlamentul si Consiliul Europei confirmďż˝ si ďż˝ntďż˝reste realitatea unitďż˝tilor teritoriale de bazďż˝ (NUTS 3) din statele membre, prin ďż˝nscrierea lor nominalďż˝ ďż˝n „Jurnalul Oficial” al Uniunii Europene din 21 iunie 2003.

Pentru a nu fi nici un dubiu, anexa II a Regulamentului sus-amintit, ďż˝nscrie si denumirile unitďż˝tilor administrative existente (NUTS 3) ďż˝n principalele tďż˝ri cuprinse ďż˝n Regulament, asa cum sďż˝nt arďż˝tate ďż˝n tabelul de sus. Recapitulďż˝nd: Regulamentul 1059/2003 al Parlamentului European si al Consiliului, consemneazďż˝ si confirmďż˝ realitatea unitďż˝tilor teritoriale de bazďż˝ existente ďż˝n statele membre, cu recomandarea: „ar trebui sďż˝ se respecte situatia politicďż˝, administrativďż˝ si institutionalďż˝ existentďż˝” (paragraful 10, pagina 1 din Regulament).

Regiunile de dezvoltare �n viziunea Guvernului Rom�niei

2. Pornind de la Recomandarea nr. 1059 din 26 mai 2003, Guvernul Romďż˝n a initiat si Parlamentul a aprobat Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regionalďż˝ ďż˝n Romďż˝nia (publicatďż˝ ďż˝n Monitorul Oficial al Romďż˝niei, Partea I-a, nr. 577 din 29 iunie 2004). Politica de dezvoltare regionalďż˝ - precizeazďż˝ legiuitorul din 2004 - este pusďż˝ ďż˝n aplicare „ďż˝n scopul asigurďż˝rii cresterii economice si dezvoltďż˝rii sociale echilibrate si durabile ale unor arii geografice constituite ďż˝n regiuni de dezvoltare” (Legea din 2004, articolul 2/1). Legea 315/2004 a stabilit 8 regiuni de dezvoltare (vezi Harta nr. I).

UDMR, alergic la judete si nu numai...

3. ďż˝n 2009, 9 senatori si 22 deputati UDMR au ďż˝naintat Senatului o propunere legislativďż˝ (ďż˝nregistratďż˝ cu nr. L/432/2009) pentru „modificarea si completarea Legii 315/2004 privind dezvoltarea regionalďż˝ ďż˝n Romďż˝nia cu modificďż˝rile si completďż˝rile ulterioare”. Propunerea constďż˝ ďż˝n formarea a 16 regiuni si 5 macroregiuni de dezvoltare, ďż˝n locul celor 8 existente ďż˝n prezent. Expunerea de motive, semnatďż˝ de initiatori, cuprinde formulďż˝ri generale, ca de exemplu, „diminuarea decalajelor economice si sociale… sustinerea unei dezvoltďż˝ri durabile a tuturor regiunilor tďż˝rii… restructurarea economiei regiunilor… promovarea unei dezvoltďż˝ri echilibrate, a unor comunitďż˝ti durabile si a incluziunii sociale…”. Expunerea de motive nu explicďż˝ de ce ďż˝mpďż˝rtirea pe cele 8 regiuni de dezvoltare din 2004 ar trebui ďż˝nlocuitďż˝. Anexa I a propunerii legislative a parlamentarilor UDMR enumerďż˝ cele 16 regiuni de dezvoltare, fiecare cu numele unitďż˝tilor componente, unde ďż˝nsďż˝ denumirea „judet” nu apare nicďż˝ieri. Omisiune care alimenteazďż˝ informatia vehiculatďż˝ pe cale oralďż˝, cďż˝ judetele vor dispďż˝rea odatďż˝ cu noua regionalizare. Disparitia judetelor pare sugeratďż˝ si de explicatia unuia din initiatori: cele 16 regiuni de dezvoltare reprezintďż˝ o fazďż˝ intermediarďż˝ spre cele cinci macroregiuni, obligatorii ďż˝n 2013. Explicatia nu face nici o mentiune despre existenta ďż˝n continuare a judetelor. Cele 16 regiuni de dezvoltare (NUTS 2), propuse de initiatorii UDMR, sďż˝nt arďż˝tate ďż˝n harta nr. 2. Cele 5 macroregiuni, propuse de aceiasi initiatori, sďż˝nt reprezentate ďż˝n harta nr. 3. Initiatorii doresc ca ďż˝mpďż˝rtirea ďż˝n 16 regiuni sďż˝ intre repede ďż˝n vigoare, la 1 ianuarie 2011. ďż˝n martie 2010, un deputat UDMR a propus ca Aradul sďż˝ nu facďż˝ parte din aceeasi regiune de dezvoltare cu judetul Timis si sďż˝ se alďż˝ture judetelor Bihor, Satu Mare si Sďż˝laj cu care „se aseamďż˝nďż˝ mai mult din punct de vedere economic sau cultural”.

Dezvoltare dupďż˝... Dictatul de la Viena

Din propunerea de mai sus rezult� urm�toarele:
a) Regiunile de dezvoltare stabilite �n 2004 s�nt anulate f�r� vreo motivare real�.
b) Se propune un regim de tranzitie cu 16 regiuni - cu o duratďż˝ de maximum trei ani; tranzitia ne aminteste de „ďż˝ntovďż˝rďż˝sirile agricole” din anii ‘50 menite sďż˝ ďż˝nlesneascďż˝ eliminarea proprietďż˝tii tďż˝rďż˝nesti individuale si constituirea colhozului.
Propunerea cu 16 regiuni de dezvoltare urm�reste cumva desfiintarea judetelor ca unit�ti de baz�? O atare desfiintare ar fi unic� �n Uniunea European� unde asemenea unit�ti teritoriale de baz� exist� �n continuare, confirmate prin Regulamentul nr. 1059/2003.
c) ďż˝ntre cele 16 propuse regiuni de dezvoltare, la nr. 14 figureazďż˝ „Covasna-Harghita-Mures”. Este astfel reconstituitďż˝ teritorial fosta „Regiune autonomďż˝ maghiarďż˝” din anii 1952-1958 (vezi Hďż˝rtile nr. 2 si 4), numitďż˝ acum „Regiunea de dezvoltare nr. 14″.
d) Macroregiunile IV si V din noua propunere de regionalizare �mpart aria transilvan� �n dou�, si anume (vezi harta nr. 4):
IV. la Sud: Arad, Timis, Caras Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu si Brasov;
V. toat� aria de Nord si Est a Transilvaniei, de la Oradea, Satu Mare si Baia Mare, p�n� la Miercurea Ciuc si Sf�ntu Gheorghe.
O atare propunere trimite la trecutul apropiat, astfel:
a) a se compara macroregiunea V cu teritoriul cedat prin Dictatul de la Viena �n august 1940 (harta 5 de comparat cu harta 4). Macroregiunea V �nseamn� o l�rgire spre sud a teritoriului cedat �n 1940.
b) ďż˝n august 1940, a avut loc la Turnu Severin o ďż˝ntďż˝lnire preliminarďż˝ a unor reprezentanti ai Romďż˝niei si Ungariei, preludiu la Dictatul de la Viena. Partea ungarďż˝ a propus celei romďż˝ne „ďż˝mpďż˝rtirea” Transilvaniei ďż˝ntre cele douďż˝ state, conform cu cele arďż˝tate ďż˝n harta nr. 6.
Macroregiunea propus� �n 2009 este, cu mici diferente, aceeasi cu propunerea din august 1940.
Se poate interpreta cďż˝ este o simplďż˝ coincidentďż˝.
Se poate interpreta si altfel.
Evenimente relativ recente au demonstrat cďż˝ nu este prea complicat sďż˝ se constituie un nou stat pe teritoriul unui stat european, fie prin mijloace militare, fie altele, cu concursul sustinut al mass-media internationale. Noul „stat” recunoscut de o seamďż˝ de guverne este un „model” ce poate fi, ďż˝n anume ďż˝mprejurďż˝ri, invocat si pus ďż˝n practicďż˝.

Propunerea UDMR pe traseul pentru-contra-pentru

Traseul propunerii din 2009: pentru-contra si iar�si pentru.
3 iunie 2009: Propunerea UDMR este �nregistrat� la Senat cu nr. b284.
10.06-10.07.2009: Trimisďż˝ spre aviz la Consiliul Legislativ, la Guvern si la Comisia pentru administratie publicďż˝, organizarea teritoriului si protectia mediului.
10.07.2009: Consiliul legislativ: aviz favorabil.
23.09.2009: Punctul de vedere al guvernului - aviz negativ.
3 si 9 februarie 2010: Punctul de vedere al Comisiei pentru administratie publicďż˝ etc. - aviz negativ.
10 februarie 2010: Propunerea pentru o nou� regionalizare a Rom�niei este �nscris� pe ordinea de zi a Senatului si adoptat� �n aceeasi zi, prin aprobare tacit�.
Cum a fost posibil ca, pe de o parte, Guvernul (PDL-UDMR) si Comisia pentru administratie publicďż˝ sďż˝ dea aviz negativ, iar Senatul sďż˝ adopte propunerea prin aprobare tacitďż˝?
Se pare cďż˝ lucrul a fost posibil printr-o manevrďż˝ de procedurďż˝ initiatďż˝ de un lider al majoritďż˝tii din Senat. O atitudine cel putin curioasďż˝…
�n concluzie, o propunere de �mp�rtire a Rom�niei pe regiuni a trecut de una dintre Camere f�r� s� fi avut loc nici un fel de dezbatere si nici un fel de discutie �n public, fiind totusi vorba de o chestiune de interes national.
Sďż˝ fie o simplďż˝ coincidentďż˝!?!
C�nd regimul trecut a renuntat, �n 1968, la �mp�rtirea �n raioane si regiuni (dup� model sovietic), propunerea de revenire la judete a fost publicat� �n pres�, cu harta respectiv�, spre dezbatere public�. Iar definitivarea, atunci, �n 1968, a tinut seam� si de opiniile venite din public, ca, de exemplu, constituirea a dou� judete: Br�ila si Galati (initial era prev�zut un singur judet, cu ambele orase dun�rene).
ďż˝ntr-un sistem cu mai multe partide si libertatea mass-media o asemenea propunere - constituirea regiunilor de dezvoltare - cu consecinte ce pot duce foarte departe… trece pe tďż˝cute, pe furis, ascunsďż˝ opiniei publice.

Regiunile de dezvoltare conform Legii 315/2004
1) Nord-Est, cu judetele Suceava, Botosani, Neamt, Iasi, Bac�u si Vaslui
2) Sud-Est, cu judetele Vrancea, Galati, Buz�u, Br�ila, Tulcea si Constanta
3) Sud-Muntenia, cu judetele Arges, Prahova, D�mbovita, Teleorman, Giurgiu, Ialomita si C�l�rasi
4) Sud-Vest Oltenia, cu judetele Mehedinti, Gorj, V�lcea, Dolj si Olt
5) Vest, cu judetele Timis, Caras Severin, Hunedoara si Arad
6) Nord-Vest, cu judetele Bihor, S�laj, Cluj, Bistrita-N�s�ud, Maramures si Satu Mare
7) Centru, cu judetele Alba, Sibiu, Mures, Harghita, Covasna si Brasov
8) Bucuresti-Ilfov, cu Municipiul Bucuresti si judetul Ilfov

Cele 16 Regiuni de dezvoltare conform propunerii UDMR din 2009
Prin propunerea UDMR, aria transilvanďż˝ este decupatďż˝ ďż˝n felii. Unele (numerele 15 si 16, harta nr. 2) merg ďż˝n prelungirea regiunii de dezvoltare „Covasna-Harghita-Mures” (nr. 14 ďż˝n harta nr. 2). Altele (nr. 12 si 13 harta nr. 2) se aseazďż˝ de-a lungul Carpatilor meridionali.
01 - Botosani, Suceava
02 - Bac�u, Iasi, Neamt, Vaslui
03 - Br�ila, Buz�u, Galati, Vrancea
04 - Constanta, Tulcea
05 - Bucuresti
06 - C�l�rasi, Ialomita, Ilfov
07 - Giurgiu, Teleorman
08 - Dolj, Mehedinti, Olt
09 - Gorj, V�lcea
10 - Arges, D�mbovita, Prahova
11 - Arad, Caras Severin, Timisoara
12 - Alba, Hunedoara
13 - Sibiu, Brasov
14 - Covasna, Harghita, Mures
15 - Bistrita-N�s�ud, Cluj, Maramures
16 - Bihor, S�laj, Satu Mare

Regiunea Autonom� Maghiar� constituit� �n 1952 (devenit� ulterior Mures-Autonom� Maghiar�) din initiativa si cu aportul unor consilieri sovietici. A se compara teritoriul Regiunii Autonome din 1952 cu acela al regiunii de dezvoltare Covasna-Harghita-Mures, propus� �n 2009 (harta nr. 2, regiunea nr. 14).

Cele 5 macroregiuni propuse prin initiativa UDMR din 2009
I. Moldova toat�, plus Br�ila si Buz�u
II. De la Tulcea si Constanta si p�n� la Drobeta-Turnu Severin (partea de sud a Munteniei si Olteniei) p�n� la Dun�re, inclusiv Bucurestii
III. Partea de nord a Munteniei si Olteniei (Prahova, D�mbovita, Arges, V�lcea si Gorj)
IV. Banatul, plus partea de sud a Transilvaniei (Arad, Hunedoara, Alba, Sibiu, Brasov)
V. Partea de Nord si Est a Transilvaniei, de la Covasna si Harghita p�n� �n Bihor, Satu Mare si Maramures

Teritoriul anexat de Ungaria conform cu hot�r�rea Dictatului de la Viena (30 august 1940) judetele sunt cele existente �n 1940

Propunerea delegatiei ungare de ďż˝mpďż˝rtire a ariei transilvane, transmisďż˝ delegatiei romďż˝ne, la convorbirile preliminare de la Turnu Severin, 16-24 august 1940. Delegatia ungarďż˝ propunea ca Romďż˝nia sďż˝ cedeze un teritoriu de 69.000 kmp cu o populatie de 3.900.000 din care 2.200.000 romďż˝ni, 1.200.000 maghiari, 500.000 germani si alte nationalitďż˝ti: Istoria politicii externe romďż˝nesti ďż˝n date, coordonator Ion Calafeteanu, Fundatia europeanďż˝ Titulescu, Editura Enciclopedicďż˝, Bucuresti, 2003, pp. 326-327 (sub datele 16-24 august 1940). A se compara cu regiunea de dezvoltare nr. V (Harta nr. 4). ďż˝n memoriile sale, Mihail Manoilescu, atunci ministrul de Externe al Romďż˝niei, scrie urmďż˝toarele despre convorbirile de la Turnu Severin din august 1940: „Partea ungarďż˝ a prezentat un aide-mďż˝moire datat Budapesta 11 august 1940, ďż˝nsotit de o hartďż˝ a revendicďż˝rilor lor. Aceastďż˝ hartďż˝… formuleazďż˝ pretentia… de a se retroceda Ungariei toatďż˝ Transilvania de la nord de Mures, inclusiv Aradul, lďż˝sďż˝ndu-ne nouďż˝ Blajul, Medias si Sighisoara si trecďż˝nd la unguri Alba Iulia si Brasovul!” (sublinierea D.C.G.). „Teritoriul reclamat reprezintďż˝ mai mult de douďż˝ treimi din teritoriile romďż˝nesti care au apartinut Ungariei si cuprinde mai mult de 2/3 din populatie, din care 2.200.000 romďż˝ni…”. (Mihail Manoilescu, Memorii, iulie-august 1940. Dictatul de la Viena, editie ďż˝ngrijitďż˝ de Valeriu Dinu, Editura Enciclopedicďż˝, Bucuresti, 1991, p. 156).

PS: Articolul a fost publicat �n revista Clipa. Subtitlurile si intertitlurile apartin redactiei Monitorul.