Lungul drum spre scoal�
• 1.730 de km este distanta str�b�tut� de fiecare elev de la Ciurea, ca s� ajung� la scoal�, la P�ncesti • �n aceast� situatie s�nt 22 de copii de gimnaziu, care zilnic merg cinci kilometri dus si cinci �ntors, prin p�dure • at�t elevii c�t si conducerea Scolii P�ncesti sper� ca �n toamn� s� primeasc� un microbuz care s� transporte copiii dintr-un sat �n altul, la scoal� • Cei 22 de elevi de clase gimnaziale din satul Ciurea ar putea fi medaliati la sf�rsit de an scolar si declarati adev�rati maratonisti, dat fiind faptul c� pentru a urma cursurile �n 2009-2010 fiecare a str�b�tut c�te 1.730 de kilometri, f�r� a mai pune distanta din centrul satului, unde se adun�, p�n� la casa fiec�ruia. Deplasarea dintr-un sat �n altul nu e una usoar�, av�nd �n vedere c� drumul dintre Ciurea, unde copiii �si au domiciliu, si p�n� la P�ncesti, unde e unitatea de �nv�t�m�nt, se face prin p�dure, pe un traseu caracterizat tot un deal si-o vale ad�nc�. Distanta dintre sate pe aceast� scurt�tur�, cu vegetatie forestier�, e de cinci kilometri. Dac� ar fi s� circule „mai civilizat“, �n sensul de a bate pasul pe drum pietruit, pe care masinile �l pot str�bate numai dac� nu a plouat, pentru c� altfel r�m�n �mpotmolite �n glod, copiii ar avea de mers cu un kilometru �n plus, lucru care nu le convine, av�nd �n vedere c� si asa pleac� dimineata cu noaptea �n cap pentru a ajunge la ore. Uneori, al�turi de ei merge si secretara S�rghie de la Scoala P�ncesti. Cum �ns� programul ei �ncepe mai devreme dec�t cel al elevilor, de cele mai multe ori o ia singur� la picior. At�t ea c�t si elevii sustin c� au �nvins de mult� vreme teama de jivine de prin p�dure sau grija c� ar putea s� le ias� vreun descreierat �n cale. Cunosc fiecare copac de pe poteca str�b�tut� �n fiecare zi lucr�toare a s�pt�m�nii, stiu cum e p�durea de c�nd dau primii muguri si �ncep p�s�rile a c�nta, dar si cum arat� atunci c�nd n�metii s�nt p�n’ la br�u. Celor sortiti s� depun� un efort fizic substantial pentru a ajunge la ore sper� ca din toamn� s� li se repartizeze un microbuz scolar din cele sase despre care se aude c� ar ajunge �n judet. „Ne vin de la Ciurea 22 de elevi si, culmea, �n cazul lor nu se pune problema absentelor. Vin toti, se asteapt� unul pe altul la pornire si merg �n grup dintr-un sat �n altul. Cei care termin� acum clasa a VIII-a s�nt cei mai antrenati, pentru c� fac asta de patru ani. Scoala de la Ciurea a fost desfiintat� prin 2000-2001. O vreme a existat un microbuz, dar de cinci ani elevii de gimnaziu s�nt nevoiti s� fac� aceast� navet� de cinci kilometri prin p�dure. Vin pe potec� pentru c� dac� ar alege s� mearg� pe drumul comunal, vai de el atunci c�nd plou�, pentru c� este asa de prost �nc�t masinile nu �l pot str�bate, ar trebui s� mai fac� un kilometru. Iarna aceasta a fost foarte grea, dar chiar si asa, n-a lipsit unul de la cursuri. Str�bat dealurile si v�ile, merg�nd �n sir indian. Avem si noi �ntelegere fat� de ei si nu le cerem s� care manualele �n spate. Ar fi culmea s� avem pretentia ca un copil de clasa a V-a, s� t�r�ie sase manuale care �i s�nt necesare la ore. Aduc rom�na si matematica. S�nt suficiente astea dou�“, a declarat profesor Constantin Chelariu, directorul Scolii P�ncesti.
Spaima de clasa a V-a
Fiecare �nceput de an scolar �nseamn� o mare grij� pentru p�rintii elevilor de la Ciurea, care intr� �n clasa a V-a. Conducerea Scolii P�ncesti sustine c� acestia se pl�ng de fiecare dat� pentru c� s�nt nevoiti s� �si trimit� copiii de 11-12 ani la o distant� destul de mare, �n conditii greu de str�b�tut. �n ciuda acestor pl�ngeri, problema �nc� nu s-a rezolvat, dar cei din zon� �nc� mai au speranta rezolv�rii lor. „Evident este o spaim� at�t pentru copii c�t si pentru p�rintii lor, trecerea de la clasa a IV-a la a V-a, pentru c� se modific� radical conditiile de studiu. P�rintii s�nt �ndrept�titi s� �si fac� griji legate de transportul copiilor. Din toamn�, ne vor veni de la Ciurea 25 de elevi la clasele V-VIII. Orice copil are dreptul la educatie. Noi, ca dasc�li, �ncerc�m s� avem pe c�t posibil grij� de ei. Vin uneori uzi de pe drum, plini de z�pad�, si �i l�s�m s� se usuce, s� se �nc�lzeasc�... E de admirat c� nu se �nregistreaz� abandon scolar la Ciurea, chiar dac� au de f�cut o navet� asa de mare. Si ei nu s�nt singurii copii fortati s� parcurg� astfel de distante. Primim la P�ncesti si copiii din satul Holm, cincisprezece la num�r, si care din toamn� vor fi si mai multi. Ei str�bat patru kilometri dus si patru �ntors, dar vin pe drum drept, chiar dac� este pietruit, ca orice drum de tar�“, a mai declarat directorul Chelariu. Beneficiind de serviciile unei firme de transport, au sc�pat de naveta la picior elevii din satele Patricheni si T�lp�l�i, care s�nt arondati aceleiasi scoli coordonatoare, de la P�ncesti. Dup� desfiintarea Scolii Ciurea, pret de vreo patru ani elevii aveau un microbuz scolar care �i aducea la scoal�. Din p�cate, dup� zeci de reparatii, renumitul ARO scolar n-a mai putut fi repus pe roti, astfel c� elevii au fost obligati s� se descurce cu propriile picioare pentru a ajunge la scoal�, la P�ncesti.
Valori care dau fiori
Anul scolar care d� s� se termine a avut 173 de zile lucr�toare, adic� 35 de s�pt�m�ni, de pe 14 septembrie 2009 p�n� pe 11 iunie 2010. Calcul�nd cu exigent� distanta str�b�tut� de fiecare copil, se obtin 1.730 de kilometri �n total, per cap de elev. Cum au b�tut poteca 22 de copii, �n total se fac 38.060 de kilometri, pret de un an scolar. �n anul scolar viitor, c�nd vor veni de la Ciurea 25 de elevi, distanta parcurs� de pe 13 septembrie si p�n� �n iunie 2011 va fi de 43.250 de km. Calcul�nd c�t bate pasul un copil din Ciurea care termin� gimnaziul la P�ncesti, rezultatul este spectaculos: 6.920 de kilometri, �n patru ani. S�nt cifre care dau fiori, demne de a fi puse �n portofoliile atletilor de performant�. Partea bun� �n toat� aceast� poveste, dac� se poate spune asa, este c� bugetul local al comunei P�ncesti nu este grevat de unele cheltuieli, pentru c� dac� ar exista un microbuz scolar, atunci contravaloarea combustibilului consumat si �ntretinerea mijlocului de transport ar c�dea �n sarcina prim�riei.
|