Palatul Cnejilor, blestemul trecutului si nep�sarea prezentului

• monumentul istoric de la poalele Ceahlďż˝ului trece prin vremuri triste • secolele cďż˝rora le-a dďż˝inuit si-au pus amprenta, palatul fiind o ruinďż˝ • locul este plin de legende, amplificďż˝nd aura de mister ce vine din istoria de aproape patru veacuri a monumentului • se doreste reabilitarea palatului, dar cďż˝nd si cum nu se stie •

Curtea Palatului Cnejilor Cantacuzini de la poale de Ceahl�u a fost, de Duminica Rusaliilor, plin� de lume. Multimea de oameni de toate v�rstele a descins, �nc� de cu zori, �ntre turnurile Domnitei si al Toderasului, la chemarea sunetului de bucium, slobozit de pe Culmea Schitului, si al dang�tului de clopote trase din turla bisericii Pogor�rea Duhului Sf�nt. Motivul, hramul l�casului de cult, ctitorit la 1639 de paharnicul Gheorghe Coci, fratele domnitorului Vasile Lupu, care, ajuns atunci, nu �nt�mpl�tor pe acele locuri, a r�mas impresionat de frumusetea zonei si de credinta slujitorilor lui Dumnezeu. La r�ndu-ne, r�spunz�nd acelorasi chem�ri, aveam s� fim de Rusalii prezenti la momentul de pr�znuire crestineasc� al gospodarilor din Ceahl�u, �ncerc�nd, cu acest prilej, clipe de �n�ltare spiritual� si de retr�ire a unor vremi istorice de mult apuse. Vremi �ns�, care prin vestigiile ce au rezistat pe alocuri �nc� semet vitregiilor naturii, te �nv�luie pe neobservate.

Blestemul

Si dacďż˝ a fost sďż˝ fie, dincolo de comuniunea spiritualiceascďż˝ cu Divinitatea, prin Sfďż˝nta Liturghie oficiatďż˝ de cďż˝tre preotii Mihai Damian si Andrei Fabian, aveam sďż˝ aflďż˝m si unele lucruri pe tema a ceea ce au ďż˝nsemnat din punct de vedere istoric, dar si legendar, locurile din vecinďż˝tatea Ceahlďż˝ului. „Aceastďż˝ bisericďż˝ se aflďż˝ pe locul unui asezďż˝mďż˝nt mai vechi, pe nume Schitul lui Silvestru. Silvestru a fost un monah venit din Transilvania, care, nemaiputďż˝nd suporta conditiile impuse de grofii unguri, s-a retras la poalele Ceahlďż˝ului. Aici, dintr-un frasin cu diametru foarte mare, a construit o bisericutďż˝. Hatmanul Gheorghe, fratele voievodului Vasile Lupu, aflďż˝ndu-se ďż˝n recunoastere ďż˝n zona de granitďż˝ a Moldovei, a speculat pozitia geo-strategicďż˝ pe care o ocupa acest mic schit al Silvestrului si hotďż˝rďż˝ste pe loc sďż˝ zideascďż˝ o bisericďż˝, cum spune cronica vremii, din zid ďż˝ntďż˝rit. Mai apoi, ginerele hatmanului Gheorghe, Alexandru Ruset Vodďż˝ cu doamna Anita, sotia sa, vor pune pentru prima datďż˝ zid de incintďż˝, care nu era atďż˝t de gros precum vedem noi astďż˝zi ruinele. Dar adevďż˝rata ďż˝nflorire a fortďż˝retei avea sďż˝ aibďż˝ loc ďż˝n timpul Cantacuzinilor, ei fiind aceia ce au ďż˝ncercat sďż˝ transforme acest loc, dintr-o bisericutďż˝ cu oarecare rol de apďż˝rare ďż˝ntr-o fortďż˝reatďż˝ pentru servirea propriilor interese. Cantacuzinii, dďż˝ndu-i afarďż˝ pe cďż˝lugďż˝ri din propria bisericďż˝, si-au atras, conform spuselor vremii, groaznic blestem de care au fost urmďż˝riti, neam de neam, pďż˝nďż˝ ce au pierdut mosiile, parte dintre ei sfďż˝rsind prin morti cumplite“, a povestit pďż˝rintele Fabian, preotul paroh al Bisericii Pogorďż˝rea Duhului Sfďż˝nt din Ceahlďż˝u.

Legende si sursďż˝ de inspiratie

Locul este plin de legende, care au circulat, ďż˝n cele aproape patru veacuri de istorie, din om ďż˝n om, fiecare adďż˝ugďż˝nd cďż˝te ceva dupďż˝ propria fantezie. Asa aveam sďż˝ aflďż˝m cďż˝ unul dintre cneji a pus, cďż˝nd se ďż˝nďż˝ltau zidurile, sďż˝ fie mďż˝suratďż˝ umbra cďż˝torva robi, asezďż˝nd apoi sfara ďż˝n temelia zidurilor. N-a apucat sďż˝ apunďż˝ soarele si viata bietilor oameni s-a stins pe vecie. O altďż˝ legendďż˝, ce are legďż˝turďż˝ cu Palatul Cnejilor, este cea a stďż˝ncii lui Budu de pe Ceahlďż˝u. Unul dintre cďż˝pitanii voievodului Alexandru cel Bun a murit ďż˝ntr-o luptďż˝, iar iubita l-a chemat de dincolo de moarte sub formďż˝ de strigoi, la cererea unei hďż˝rce vrďż˝jitoare. Ajuns deasupra Ceahlďż˝ului, Budu, cďż˝lare pe un cal ďż˝naripat este surprins de primul cďż˝ntat al cocosului si transformat ďż˝n stďż˝ncďż˝. Nu ďż˝ntďż˝mplďż˝tor se spune cďż˝, atunci cďż˝nd umbra stďż˝ncii lui Budu de pe Ceahlďż˝u se lasďż˝ deasupra Palatului Cnejilor, cel care este surprins ďż˝ntre zidurile palatului ďż˝n noptile cu lunďż˝ plinďż˝ este transformat ďż˝n strigoi, la fel ca Budu. Se vorbeste, de asemeni, despre asa-zisele comori ale palatului, care ard cu foc albastru, la fiecare sapte ani, dar fiind apďż˝rate de blesteme, nimeni n-are curajul sďż˝ se apropie. Tďż˝rďż˝mul de vietuire trecďż˝toare al cnejilor Cantacuzini din Ceahlďż˝u a fost cďż˝lcat de-a lungul vremii de mari personalitďż˝ti culturale romďż˝nesti si strďż˝ine, pe multe dintre acestea inspirďż˝ndu-le ďż˝n creatiile de mai tďż˝rziu. Se pare cďż˝ ďż˝nsusi marele poet Mihai Eminescu ar fi fost pe aceste locuri, poate chiar oaspete al castelului, poezia „Strigoii“ fiind inspiratďż˝ de legendele din zonďż˝. Cďż˝t despre Alexandre Dumas tatďż˝l, se povesteste cďż˝ actiunea romanului „Strigoiul Carpatilor“ s-ar baza pe legendele cunoscute din perioada ďż˝n care a fost oaspetele castelului, si lista ar putea continua.

Ruina

Din nefericire, ďż˝nsďż˝, fosta resedintďż˝ a Cantacuzinilor zace astďż˝zi ďż˝n ruinďż˝. Doar fantezia de muntean sadea te mai ajutďż˝ ďż˝n a-ti imagina lumea de odinioarďż˝. Sďż˝ fie oare vorba despre acel blestem, la care a fďż˝cut referire preotul Fabian? Sau nepďż˝sarea contemporanilor, care trec mult prea usor pe lďż˝ngďż˝ ceea ce istoria ne dďż˝ruieste ďż˝ncďż˝. Palatul Cnejilor este prins ďż˝n rďż˝ndul monumentelor istorice de categoria A si ďż˝sta-i un lucru bun. Numai cďż˝, ďż˝n atare situatie, pentru orice lucrare de reconstituire si reabilitare, trebuie avizul Comisiei Nationale de Patrimoniu. Si-apoi banii... Cui revine sarcina de a pune banii la bďż˝taie, pentru refacerea zidurilor si turnurilor si repunerea ďż˝n circuitul turistic a unui asa monument istoric? „Ar fi cazul demarďż˝rii unui proiect de restaurare prin finantare europeanďż˝, dar birocratia mare din Romďż˝nia ne dezarmeazďż˝ ďż˝nainte de a porni la drum. Sďż˝ntem cuprinsi ďż˝ntr-o lume a deznďż˝dejdii, din care doar Dumnezeu ne mai poate scoate. Sperďż˝m cďż˝ aceastďż˝ bisericutďż˝ si acest monument istoric vor avea parte de vremuri mai bune. Nďż˝dejdea ne e doar la Dumnezeu“, avea sďż˝ ne spunďż˝ pďż˝rintele Fabian. Proiectul la care s-a fďż˝cut referire ar costa ďż˝n jur de 2,5 milioane euro, asta ďż˝n conceptia avizatďż˝ a specialistilor de la Complexul Muzeal Neamt. Pornirea unui asemenea demers ar trebui sďż˝ revinďż˝ administratiei locale, sprijinitďż˝ de Consiliul Judetean, Mitropolia Moldovei si, de ce nu, de unele organizatii nonguvernamentale. „Am ďż˝ncercat sďż˝ accesďż˝m unele fonduri pentru reabilitarea acestui monument istoric, dar n-am reusit pďż˝nďż˝-n prezent, desi promisiuni am avut din partea fiecďż˝rui guvern. Si totusi, am reusit un lucru, sďż˝ intabulďż˝m terenul pe care se aflďż˝ acest obiectiv. De-acum ďż˝nainte, avďż˝nd si actul de proprietate asupra a ceea ce reprezintďż˝ acest tďż˝rďż˝m istoric pentru noi, cu ajutorul lui Dumnezeu, sper ca ďż˝n aceastďż˝ varďż˝ sďż˝ demarďż˝m un program de reabilitare. Cer ďż˝nsďż˝ oamenilor de afaceri din zonďż˝ sďż˝ ne ajute, fiecare ďż˝n functie de posibilitďż˝ti, ďż˝n a reusi sďż˝ facem pentru ďż˝nceput un proiect de fezabilitate pe acest subiect“, a afirmat Constantin Schiopu, primarul comunei Ceahlďż˝u, aflat la rďż˝ndu-i la hramul bisericutei din curtea Palatului Cnejilor. Pďż˝nďż˝ una alta, vestigiile seculare de la Ceahlďż˝u, nďż˝pďż˝dite de buruieni si arbori, asteaptďż˝ cuminti vremuri mai bune. Parafrazďż˝nd, ne ďż˝ntrebďż˝m firesc: cine va rupe blestemul trecutului?