Poveste cu prostituate, politisti si jocuri mecanice
La fapt de sear�, la o bere, un „amic“ de bine mi-a povestit lucruri pentru linistea tuturor locuitorilor judetului. Incredibile, aparent de domeniul fantasticului. Ideea e cam asa: habar n-aveti voi cum se fac banii �n judet, politicienii s�nt mici copii cu afacerile lor, clientela politic� la fel. Fur� ei fur�, mai sp�guiesc pe ici pe colo, dar joac� la categoria usoar�. Greucenii �n afaceri s�nt cei care ar trebui s� ne protejeze, politistii, zice amicul, politist si el. De aici a pornit o poveste din care v� �mp�rt�sesc si dumneavoastr� un scurt rezumat. Din motive de protectie, ca s� r�m�nem aprope de brans�, nu vom da nume, sper�nd ca totul s� fie doar o poveste. Asadar: Cic� ar fi fost odat� - cum s-a petrecut dintotdeauna �n respectiva institutie - de pe vremea c�nd cineva era mai puternic dec�t g�ina, un barosan nu prea tare de v�rtute, c�ruia tare mult �i pl�ceau s�rb�torile la tar�, �n zona Tazl�ului. Si cum s�rb�toarea f�r� femei e ca petrecerea f�r� prieteni, lua cu el pe, s� zicem, o Ana si-o Ioana, si un alt pretenar, sef si el pe la institutia ce se lupt� cu bagabontii. C� munca �n patru e mai distractiv�. Acum, c� se distreaz� b�ietii, n-ar fi nimic, c� tot omul are dreptul la o destindere dup� munc� de ascultare la st�p�nire, da se povesteste c� gura Anei-i tare gures�, si nu se poate abtine s� povesteasc� despre documente de lucru care stau aruncate printre desuuri, documente care ajung apoi la pretenarii Oanei si Ioanei, c�utati de politie ca, pardon, bagabontii. Si cum la beutur� omul mai scap� c�te una alte, si porumbitele dau si ele raportul mai departe, la alti b�ieti cu ochi de-o anumit� culoare (nu ne-am g�ndit deloc la... albastrul cerului); cic� s-ar fi scris o reclamatie de mai mare dragul despre ce g�nguresc gugustiucii �ndr�gostiti. C� ei s�nt mari si tari, �nv�rt pe toti mah�rii, cu benzi cu discutii si filme, c� iau zeciuial� de la afacerile interlopilor si c� au protecttie mare la capital�, iar loco au grij� de un barosan politic c�ruia �i soptesc la ureche unde s� cumpere terenuri, ce s� construiasc�, cum la cererea mah�rului �i dau �mprumuturi babane pe care uit� s� le mai cear� �napoi. Si nici barosanul nu mai d� nimic �napoi. Iar barosanul �sta e mai bucuros dec�t de bani, de informatii despre alti barosani politici pe care i-ar vrea pres �n jurul lui. Si mai povestesc gugustiucii c� ar avea ca subordonat pe un „Becali“ de Neamt, care ca sofer a �nv�tat tig�neste si asa se descurc� de minune �n relatii de afaceri pe la Roznov, cu lideri ai conlocuitorilor cu castele. Si se mai laud� unul dintre b�ieti cum primeste de la un alt gugustiuc cu trese vreo 2.000 de parai europeni, lunar, ca alti gugustiuci cu grade s� poat� examina cu spaga de rigoare pe cine vrea s� nu mai fie pieton. Ca s� nu r�m�n� mai prejos �n fata Oanei sau Ioanei, cel�lalt se d� m�ret cu masinute de jocuri de noroc plasate �n jurul Buhusului, cu limit� de distante de la Piatra la Bac�u si de unde banii fraierilor se �nmultesc at�t de mult c� apoi trebuiesc sp�lati, lucru pentru care exist� alti prieteni, care au sp�l�torii specializate. La asemea vorbe fetele s-au dezbr�cat imediat de caracter si au cerut tarife pe m�sur�, s� compenseze, zic ele, timpul pierdut cam degeaba. Asta a fost, pe scurt povestea amicului, om dezam�git de sistem, c� nu poate si el s� ajung� la strugurii dulci, r�m�n�ndu-i doar boasca. Dac� cele spuse s�nt adev�rate, atunci, vorba cronicarului: „se sparie g�ndul“. Si politia este doar o institutie �n care salariul este fudulia, afacerile cu interlopi s�nt temelia. Noi sper�m c� totul e o poveste si c� h�rtiile si pozele ce circul� s�nt simple f�c�turi. Altfel, e jale, oameni buni!
|