LEFURI DE 100 DE MILIOANE

Criz� �n S�n�tate,

• ďż˝n timp ce criza ďż˝si arďż˝ta coltii acut ďż˝n Sďż˝nďż˝tate anul trecut, angajatii CJAS Neamt au primit stimulente financiare grase • lefurile sefilor Casei au fost de peste 100 de milioane de lei lunar • nici subordonatii n-au dus-o prea prost, multi luďż˝nd lunar 40-50 de milioane • anul trecut, doar 7 dintre angajatii Casei au ďż˝ncasat peste 6,39 de miliarde de lei vechi • ďż˝n acelasi timp, pacientii ďż˝si cumpďż˝rau tot la internare, iar medicamente se dďż˝deau cu tďż˝rďż˝ita •

M�surile de austeritate propuse de guvern au scos la iveal� multe dedesubturi referitoare la lefurile bugetarilor care nu s�nt nicidecum at�t de mici pe c�t las� ei s� se �nteleag�. C�nd e vorba de angajatii statului, acestia strig� sus si tare c� au salarii foarte mici, vorbind aproape �ntotdeauna de salariul de baz� dar uit�nd s� pomeneasc� de sporurile care duc de multe ori la dublarea salariului precum si de stimulentele financiare pe care le primeste aproape orice institutie a statului. Teoretic, aceste stimulente au fost instituite �n urm� cu multi ani drept �ncurajare a muncii si compensare pentru salariile mici existente �n sistem. �ntre timp, aceste stimulente s-au generalizat si le-a primit orice lefegiu al statului. �n schimb, c�nd se pune de-o grev�, tot functionarul uit� s� aminteasc� de aceste stimulente iar fluturasii de salariu s�nt tinuti la secret mai ceva ca documentele de la SRI.

Crizďż˝, crizďż˝ dar nu la toti

�ntr-un top national �ntocmit recent, cele mai mari stimulente se acordaser� �n 2009 pe la Ministerul de Interne si la Finante. Dar nici Ministerul S�n�t�tii nu fusese l�sat pe dinafar�. Conform legii, stimulentele financiare le poate �ncasa orice functionar public si pot fi egale cu maximum 3 salarii lunare. Adic�, un angajat poate primi �ntre unul si trei salarii, ceea ce �n final face ca omul s� duc� acas� chiar si de patru ori suma pe care o are el trecut� �n organigrama institutiei unde lucreaz�. Asa se face c�, �n anul 2009, desi a fost un an de criz�, iar banii alocati spitalelor si medicamentelor au ajuns cu chiu cu vai p�n� prin luna octombrie, stimulentele financiare consistente pentru functionari au existat pe tot parcursul anului. Mai mult, desi anul 2010 a �nceput prost, cu amenint�ri de somaj printre bugetari, lefegiii din sistemul sanitar au continuat s� �ncaseze stimulente, ce-i drept doar �n primele trei luni ale anului si, spun ei, mai mici dec�t �n 2009.

Trai nineacďż˝

Analiz�nd declaratiile de avere ale celor mai putin de 60 de functionari ai Casei de Asigur�ri de S�n�tate Neamt postate recent pe site reiese c� pentru acestia, anul trecut nu a fost nicidecum unul de criz�. Astfel, �n topul veniturilor �ncasate �n 2009 se situeaz� directoarea adjunct� Gabriela Zamfir, cea care timp de c�teva luni a ocupat si postul de presedinte cu delegatie. Ea a avut un venit anual de 133.000 de lei, adic� un salariu lunar de peste 11.000 de lei, adic� 110 milioane de lei vechi. Comparativ cu anul 2008, retributia acesteia a fost mai mare deoarece atunci avusese un venit anual de 107.095 de lei, adic� aproximativ 260 de milioane de lei mai putin dec�t �n 2009. Directoarea economic� a CJAS Neamt, Marieana Atomulesei a declarat c� �n anul 2009 a �ncasat un venit �n valoare total� de 100.497 de lei, adic� lunar a primit circa 83 de milioane de lei vechi. Actualul presedinte director al Casei Neamt, Valeric� Fr�til� a avut venituri mult mai mici, explicabil dealtfel deoarece el a ocupat acest post doar �n ultimele 4 luni ale anului. Pentru aceast� perioad�, acesta a �ncasat 32.052 de lei, ceea ce �nseamn� c� lunar a primit cam 80 de milioane de lei vechi. Medicul sef al Casei de Asigur�ri, Magda Sp�noiu a primit si ea �n 2009 un salariu mai mult dec�t decent. Ea a avut pe anul trecut un venit total de 982 de milioane de lei vechi, adic� a �ncasat lunar cam 81 de milioane de lei. Nu numai directorii au avut salarii foarte mari anul trecut, ci si multi subordonati, ce-i drept cu functii de conducere. Astfel, Elena Marc-Cozorici, sef de serviciu a avut anul trecut venituri totale de 936 de milioane de lei vechi, adic� 78 de milioane de lei lunar. Antoaneta Mih�ies, sef� de serviciu de asemenea, a avut �n 2009 un venit total de 942 de milioane de lei vechi, �ncas�nd lunar circa 78,5 milioane de lei vechi. Si seful biroului evident� asigurati a primit stimulente consistente, desi, anul trecut �ncas�rile la S�n�tate au sc�zut semnificativ din cauza diminu�rii sensibile a num�rului de salariati ai judetului. Astfel, Florin Necul�es a avut un venit total anual de 884 de milioane de lei vechi, lunar �ncas�nd cam 73 de milioane de lei. �n total, cei 7 functionari au �ncasat lefuri de 6,39 de miliarde de lei vechi, pentru anul precedent.

Seful Casei: „s-a muncit dublu“

Desi salariile multora dintre angajatii Casei au fost anul trecut foarte mari, ca sďż˝ nu spunem nesimtite, conducerea institutiei justificďż˝ aceste lefuri prin volumul foarte mare de muncďż˝. „ďż˝ntr-adevďż˝r, s-au acordat stimulente anul trecut precum si ďż˝n prima parte a acestui an dar mult mai mici decďż˝t anul trecut dar nu au fost atďż˝t de mari ca la alte institutii. ďż˝n plus, noi avem un volum urias de muncďż˝, toti functionarii stau peste program, lucreazďż˝ aproape zi-luminďż˝ iar munca este foarte grea aici. ďż˝n plus, sďż˝ntem mai putin de 60 de angajati desi ar trebui sďż˝ fim cam o sutďż˝ asa cďż˝ se munceste aproapoe dublu“, a declarat Valericďż˝ Frďż˝tilďż˝, presedintele CJAS Neamt. Cel mai probabil, functionarii statului nu au termen de comparatie cu munca la patron si ce lefuri se acordďż˝ ďż˝n sistemul privat chiar la un program de lucru de 12-14 ore.

Casa �n huzur, spitalele la un pas de faliment

ďż˝n timp ce pe parcursul anului 2009 angajatii Casei de Asigurďż˝ri de Sďż˝nďż˝tatea (institutie care finanteazďż˝ spitalele) primeau stimulente fabuloase, spitalele se zbďż˝teau ďż˝n ghearele sďż˝rďż˝ciei. Mai mult, ultimele trei luni ale anului trecut au fost crunte pentru Spitalul Judetean Neamt care a rďż˝mas fďż˝rďż˝ un ban. Unitatea sanitarďż˝ a trebuit sďż˝ apeleze la mila furnizorilor si la ďż˝ntelegerea pacientilor care au fost obligati astfel sďż˝-si cumpere tot ce le trebuia la internare, de la seringi si pansamente pďż˝nďż˝ la medicamente scumpe. Tot atunci, Monitorul a lansat campania „SOS - Spitalul Judetean“ ďż˝n care s-au adunat peste 400 de milioane de lei si multe alimente. ďż˝n afara presedintelui CJAS Neamt, Valericďż˝ Frďż˝tilďż˝, care a donat bani, nici un angajat al acestei institutii nu a donat un leu pentru spital (sau nu stim noi) desi, slavďż˝ Domnului, ar fi avut de unde. Deh, sďż˝tulul nu crede niciodatďż˝ pe cel flďż˝mďż˝nd...