Asaltul bunicilor asupra cotei Cotroceni
Nu-mi amintesc s� fi tr�it sau citit ceva, istorice�te mai trist, dec�t asaltul bunicu�elor �i bunicilor asupra Palatului din Deal, identificat cu o redut� a r�ului �i o Bastilie. Te apuca pl�nsul �i, de ce s� nu recunosc, r�sul (zice-se c� Nichita St�nescu, vorbitorul nostru �n dodii �i �n vr�bii ar fi inventat formula r�sul-pl�nsul, greu de priceput de alte neamuri). S� pl�ngi z�mbind �i s� r�zi cu lacrimi de am�r�ciune. Am v�zut c�ndva, �n Italia, un autocar modern, cu toate dot�rile de confort de pe lume, care de�erta �n fa�a l�ca�ului unde Leonardo da Vinci a pictat Cina cea de Tain�, la Milano, ni�te turi�ti. Erau octogenari �i chiar nonagenari americani care f�ceau turul Europei, unii cobor��i din autocar pe rotile, �n c�rucioare ca ni�te limuzine �mpinse de asistente dr�gu�e �i amabile, rumeni �i optimi�ti. Ajun�i la senectute, ace�ti oameni, r�ma�i oameni �n toate datele existen�ei lor, aproape tineri prin gestic� �i comportament tr�iau �ntr-o societate �n care preocuparea esen�ial� a oric�rei c�rmuiri e ca sistemul de asigurare a demnit��ii materiale �i morale a individului s� nu sucombe niciodat�. Cum s� suprapun acea imagine care mi-a r�mas vie �n memorie cu ru�inea de a asista la mutilarea b�tr�ne�ii p�rin�ilor �i bunicilor no�tri, m� refer la cei care mai au norocul s�-i aib�? Cu un cinism f�r� margini, pre�edintele (�nc�) al Rom�niei, mare me�ter al ducerii fraierilor cu pre�ul, promitea mai ieri c�nd se dorea reales �i a fost reales, c� nimeni c�t tr�ie�te el nu se va atinge de vreo pensie sau de vreo leaf�. Dup� toate acele declara�ii ap�sate, grave, spuse „din toate inima” s� apari la televizor �i s� spui acestor b�tr�ni, cei mai mul�i dintre ei cu pensii de 300 p�n� la 700 de lei c� gata cu boieria, v� mai tai ni�te procente c� nu mai avem bani. P�i unde s-au dus vagoanele de bani �mprumuta�i de la FMI �i de prin alte b�nci �naintea campaniei preziden�iale? Suntem, �n�eleg, mai s�raci dec�t �naintea �mprumutului fiindc� avem de dat �nd�r�t �i un plus de dob�nzi, cotat la miliarde de euro. De ce ne-am mai �mprumutat? S� facem autostr�zi, s-a spus. Nu facem. S� croim alt metrou, mai lung dec�t al lui Ceau�escu. Se va face la Sf�ntul A�teapt� sau Ad calendas grecas. Chipurile b�tr�nicilor �i b�tr�neilor care luau cu asalt Palatul Cotroceni, l�s�nd pe asfalt, ca-n orice b�t�lie, r�ni�i pe t�rgi, erau ale unor oameni nu doar lihni�i de lipsuri, �nfometa�i, ci insulta�i �i neferici�i �n resorturile cele mai ad�nci ale sufletului lor. Ace�ti rezervi�ti ai r�zboaielor noastre, multe �i nefericite, ace�ti urma�i de lupt�tori anonimi �i aceste v�duve de b�rba�i care au trudit pentru aceast� �ar�, nu �n�elegeau �i nu acceptau c� li se poate �nt�mpla a�a ceva. Privind armata alc�tuit� adhoc, asem�n�toare celei din R�zboiul sf�r�itului lumii al lui Llosa, am avut certitudinea c� ea, doar ea poate culca la p�m�nt Bastilia simbolic� a nefericirii acestui popor care a crezut, naiv, c� a sc�pat de dictatur�, minciun� �i s�r�cie �i a ajuns, vorba unui b�rbat care striga, �nc� verde �i zdrav�n sub zidurile c�ndva regale, „mai r�u ca-n vremea lui Ceau�escu”. Asaltul bunicilor asupra Palatului Cotroceni �i asupra sediilor c�rmuirii din jude�e e cel mai �nfrico��tor lucru care i se �nt�mpl� acestui popor. �n 89 au ie�it pe str�zi tinerii care au �i cam murit pentru democra�ie �i libertate, pentru abolirea minciunii. Acum ies b�tr�nii. Cum s� mai cobori o pensie care nu acoper� la bloc nici �ntre�inerea? Unde am ajuns? Cu ce vom pl�ti la iarn� ru�ilor gazele fiindc� bani nu mai sunt, au fost p�pa�i rapid, iar ”fratele” de la R�s�rit ne va spune, pentru a c�ta oar�, c� br�nza e pe bani? �nfomet�nd poporul, datoria f�cut� de Ceau�escu a fost achitat� cu carne de porc din marile combinate �i cu carne de pas�re. De unde mai ia B�sescu, negociatorul-�ef �i unic al �mprumuturilor care au nenorocit pe vecie Rom�nia, carne s-o dea pe gaze fiindc� agricultura a fost omor�t� iar porcii gui�� rar pe mioriticele noastre meleaguri?
Imaginea b�tr�nilor slabi, f�r� din�i fiindc� din�ii cost� bani, anemia�i dar �nd�rji�i, gata s� road� cu gingiile zidurile �n spatele c�rora dormita St�p�nul, fac deja �nconjurul lumii. O lume care n-are cum s� priceap� a�a ceva �i care consider� secven�ele ca fiind recoltate din vreo pelicul� a unui regizor rom�n, gen cea cu moartea b�tr�nului L�z�rescu, �la plimbat dintr-un spital �n altul.
|
Autentificare
