Bir pe fundu’ sacului

• austeritatea atinge cote alarmante • se anuntďż˝ plafonarea indemnizatiei de crestere a copilului • ďż˝n plus, se vor impozita dobďż˝nzile bancare • si tichetele de masďż˝ vor fi vďż˝muite de stat •

Dup� ani �ntregi de risip� cu bani publici, executivul �ncearc� s� adune averea acordat� cu m�neci largi si celor care nu aveau nevoie. Numai c� de aceast� dat� guvernantii nu iau de la cei pe care i-au cadorisit cu avantaje, stimulente si sporuri care dep�seau cu mult salariul de baz�. Economiile se vor face de la cei s�raci. Banii aruncati pe fereastr� ani de zile ar trebui s� se adune din nou �n visteria statului si nu vor veni cu lopata, asa cum au plecat, ci �n sume foarte mici care, cel mai probabil nu vor aduce �n final efectul scontat. Desi �n urm� cu numai c�teva zile presedintele B�sescu a anuntat ca nu va umbla la indemnizatiile pentru copii, pe zi ce trece ies la iveal� toate promisiunile f�cute �n fata reprezentantilor FMI, pentru obtinerea celei de-a cincea transe a �mprumutului. Una din acestea const� �n plafonarea indemnizatiei de crestere a copilului. Deocamdat� nu este nici o m�sur� care s� impun� acest lucru, dar se pare c� se va renunta la procentul de 85% din veniturile beneficiarului, ca baz� de calcul si se va trece la o sum� fix�. �n ultimul ceas s-a constatat c� �n aceast� directie pleac� prea multi bani, astfel �nc�t acest drept ar putea fi plafonat, cel mai probabil conform vechii reglement�ri. P�n� la �nceputul anului trecut mamele beneficiau de un concediu pl�tit timp de doi ani de la nasterea copilului, sau trei ani �n cazul copilului cu handicap. Fiecare femeie care lucrase 12 luni �nainte de a naste primea dreptul �n sum� de 800 de lei, din care 600 era indemnizatia de crestere a copilului si 200 de lei era alocatia minorului p�n� la doi ani. Miz�nd pe o prosperitate formal�, Guvernul a schimbat reglementarea de la 1 ianuarie 2009, c�nd a stabilit ca aceast� indemnizatie s� fie 85% din veniturile salariale cu conditia ca dreptul s� nu fie mai mare de 4.000 de lei noi (40 milioane de lei vechi). Evident c� toat� lumea a uzat de beneficiu, si chiar �n judetul Neamt erau c�teva mame care �ncasau maximul de 4.000 de lei lunar, timp de 24 de luni. Statisticile oficiale nu mai s�nt defalcate, pe drepturi, ci includ la un loc alocatiile familiale complementare, alocatiile de sustinere pentru familiile monoparentale, alocatiile pentru nou-n�scuti, precum si alocatiile lunare de plasament, indemnizatiile de crestere a copilului si stimulentele �n cazul �n care mamele se �ntorc la munc� mai repede de doi ani. La �nceputul lunii aprilie 2010 �n judetul Neamt erau 135.842 de astfel de beneficiari. Lunar acestia primeau de la stat 12 milioane de lei noi, adic� 120 miliarde de lei vechi. �n ultimul timp au fost sincope la plat� si nu mai departe de luna martie 2010 au fost �nt�rzieri la plata drepturilor pentru un num�r de circa 25.000 de beneficiari nemteni.

Bonurile de masďż˝ nu vor mai fi o facilitate

Si asta nu e singura veste proast� deoarece este posibil s� se impoziteze si dob�nzile bancare. Aceasta nu este nicidecum o premier� pentru c� statul a mai recurs la astfel de metode si timp de c�tiva ani consecutivi cei care reuseau s� pun� ceva bani deoparte nu se alegeau cu �ntreaga dob�nd� de la banc�. Asta deoarece se impozitau aceste c�stiguri cu 16%. Practic birul se aplica strict pe sumele cu titlu de dob�nd�. Adic� �n cazul unui depozit pentru care dob�nda era de 10 lei ron, cel care se c�znea s� pun� ceva deoparte pleca acas� doar cu 8,4 lei, deoarece 1,6 lei �i lua statul, iar titularul depozitului �i vedea numai pe h�rtie. De la 1 ianuarie 2009 aceast� prevedere a fost eliminat� si nimeni nu a mai datorat impozit la dob�nzile bancare. Si, probabil, cur�nd se va reveni asupra acestei m�suri si nimeni nu garanteaz� c� birul va fi tot 16% si nu mai mare. Una peste alta am putea pierde si beneficiul tichetelor de mas�. Acesta este un drept care, cel putin p�n� acum nu s-a impozitat, o facilitate pentru salariatii celor care nu aveau datorii la stat. Evident c� �n mediul privat nu toti au reusit s� dea bonuri la angajati, �n schimb acestea au venit regulat, ca pensia, la marea majoritate a functionarilor publici. Se intentioneaz� impozitarea acestor bonuri, astfel �nc�t nu mai este nici o afacere nici pentru angajator dar nici pentru angajati. Cei care vor acorda astfel de bonuri de acum �nainte vor pl�ti un impozit, probabil de 16%, dac� nu cumva ceva mai mare. Totodat� se va datora impozit pe pl�tile compensatorii. Programatorii din domeniul IT vor pierde scutirile si veniturile lor vor fi impozitate. Pension�rile anticipate vor fi �nghetate p�n� la intrarea �n vigoare a legii pensiilor, iar pensiile de invaliditate se vor acorda numai pe baza unei aprob�ri a unor echipe de evaluare medical� din cadrul Ministerului Muncii. Aceste m�suri vor intra �n vigoare peste mai putin de trei s�pt�m�ni, de la 1 iunie 2010.