D�sc�limea spune DA grevei generale
• dasc�lii nemteni care s-au pronuntat p�n� acum �n leg�tur� cu viitoarele m�suri de protest sustin �nghetarea anului scolar • �n scoli se desf�soar� un referendum prin care se cere p�rerea angajatilor • D�sc�limea nemtean� vrea grev� general�. Procesul de str�ngere de optiuni este �nc� �n desf�surare, mai exist�nd dou� zile p�n� la �ncheierea lui, dar din datele str�nse p�n� acum reiese clar c� angajatii vor �nghetarea anului scolar. Motivul este dat de „tratamentul“ la care vor fi supusi �n baza viitoarei Legi a educatiei. �n aceste conditii, sf�rsitul anului scolar ar putea fi altfel dec�t cel traditional, �n care elevii si dasc�lii �si luau r�mas bun �n cadrul festivit�tii de premiere. „Colegii din zona T�rgu Neamt s�nt pentru grev� general�. Cei din zona Piatra Neamt, cu exceptia oamenilor din cinci unit�ti, care nu ne-au transmis raport�rile p�n� ast�zi (n.r. - ieri), au aceeasi atitudine. Din partea celor care s-au pronuntat, 83% sustin greva general�. Luni, 10 mai, trebuie s� transmitem rezultatele din judet c�tre federatie. Tot luni vom primi si situatia din Roman. Federatia la care s�ntem afiliati a postat deja rezultatele din nou� judete si c�teva sectoare ale Bucurestiului si cei mai multi dintre angajatii sistemului de �nv�t�m�nt sustin greva general� si ne�ncheierea situatiei scolare. Cel mai mare procent pronuntat pro-grev� este la C�l�rasi - 91,15% si cel mai mic la Mures - 68,3%. Ce am f�cut prin acest referendum a fost s� le cerem p�rerea colegilor din judet vizavi de continuarea m�surilor de protest cuprinse �n calendarul misc�rilor revendicative. Nu putem preciza dac� se va decide schimbarea termenului de declansare a grevei generale. Deocamdat� s-a cerut pozitia cadrelor didactice �n cazul declans�rii ei sau nu, dar teoretic ar trebui ca acest protest s� �nceap� pe 7 iunie“, a declarat Gabriela Grigore, secretar general al Sindicatului Liber din �nv�t�m�nt Neamt.
Scoli care nu vor grev�
Desi procentul dasc�lilor care sustin protestul extrem este zdrobitor, exist� si angajati care se opun primilor. Un exemplu este Scoala Luminis, din comuna Piatra Soimului, acolo unde toate cele unsprezece cadre didactice nu agreeaz� ideea grevei. La Scoala Tupilati, nou� profesori s�nt contra si sase s-au declarat pentru. La Mastac�n, Borlesti, 17 nu vor grev� si trei da. �nc� de acum mai bine de o lun�, federatiile sindicale din educatie au anuntat c� nu s�nt de acord �ntru totul cu proiectul Legii educatiei. „Atention�m pe aceast� cale conducerea Ministerului Educatiei c� va fi singura r�spunz�toare, �n conditiile �n care se va ajunge la grev� general� pe termen nelimitat si blocarea sf�rsitului de an scolar“, se declara �ntr-un comunicat de pres� emis �nainte de greva general� de o zi, de pe 23 aprilie. Printre sup�r�rile cadrelor didactice ap�rute pe baza proiectului Legii educatiei se num�r� pierderea titulariz�rii �n sistem, ceea ce va genera somaj �n r�ndul cadrelor care intr� �n restr�ngere de activitate; disparitia �n totalitate a misc�rii de personal, trecerea clasei a IX-a la gimnaziu, subfinantarea, politizarea excesiv� a sistemului si aservirea scolii intereselor de partid ale autorit�tilor administratiei publice locale. Sindicatele nu s�nt de acord nici cu structura Consiliilor de Administratie, care va fi format� o treime din dasc�li, o treime autorit�ti locale si o treime p�rinti. Prin aparitia noii Legi a educatiei vor disp�rea drepturile angajatilor din sistem prev�zute acum �n Statutul Personalului Didactic. Adic� ar disp�rea decontarea cheltuielilor cu naveta, cele sase c�l�torii dus-�ntors pe calea ferat�, prima de instalare, concediile f�r� plat�, reducerea cu dou� ore didactice pentru personalul cu o vechime �n �nv�t�m�nt de peste 25 de ani si gradul didactic I. Dintre toate aceste drepturi, unul dintre cele mai valorificate se refer� la posibilitatea lu�rii unui an de concediu f�r� plat�, cu p�strarea catedrei. „Multi colegi de-ai nostri si-au luat concediu f�r� plat� un an, si au mers �n str�in�tate unde au prestat munci de necalificati, dar si-au rezolvat problemele socio-economice. Cu banii adunati si-au putut tine copiii �n scoli, si-au achitat rate, si-au terminat locuintele“, a mai declarat Gabriela Grigore.
|