Despre spoliere si adev�rata fat� a b�ncilor (I)

• cum aratďż˝ criza? • cum aratďż˝ banii? • cum aratďż˝ bďż˝ncile? • cine e vinovat de supraďż˝ndatorare? • de cďż˝te ori se plďż˝teste un ďż˝mprumut? • plďż˝testi ca sďż˝... plďż˝testi • joaca cu nervii • justitia sub tďż˝lpile statului • ghici, cine sunďż˝ la cinďż˝? • de ce nu e criza fortďż˝ majorďż˝? • cďż˝t costďż˝ un televizor? • dobďż˝nda... de crizďż˝ • principiul aplicat al culpabilitďż˝tii • urmasii lui Jupuitu’ • alo! am venit cu belirea! • hai sďż˝ ne reesalonďż˝m! • cum aratďż˝ romďż˝nul cďż˝nd merge sďż˝-si lase banii la bancďż˝ • nu stiti toate astea? • uitati-vďż˝ mai atent ďż˝n jur! •

Motto:
„Oricďż˝t ai plďż˝ti, n-ai sďż˝ plďż˝testi niciodatďż˝ totul. Mai bine nu mai plďż˝ti deloc!“ (Robert Suizze)

Rom�nia, te iubesc!

Patru din zece rom�ni declar� c� nu le ajung banii pentru m�ncare si pentru plata facturilor. Salarii mai mici dec�t rom�nii au doar bulgarii. Politia a scos pe str�zi sute de radare performante. Rom�nul nu trebuie s� moar� �n accidente ci s� fie s�n�tos pentru a pl�ti voios banii munciti, b�ncilor. Evident, si politiei. Puterea se lupt� cu presa. Actorii politici mediatizati sear� de sear� au introdus embargoul. Ce o s� ne facem f�r� ei? M�m�liga, �n ciuda tuturor eforturilor, nu a reusit (�nc�) s� explodeze. �ntre timp, rom�nii se �ntreab� dac� exist� extraterestri. O distins� doamn� declar� c�, dac� i-ar �nt�lni le-ar vorbi... frumos. �n rom�neste, evident. Conform unui nou regulament, mititeii nu se mai pot preg�ti �n aer liber. O nou� dovad� a grijii pentru s�n�tatea noastr�. O vedet� copios mediatizat� se pl�nge c� ultimul implant de silicoane a costat-o peste 6.000 de euro. Nu se poate... asta-i specul�. Jum�tate din Uniunea European� a iesit din recesiune. Dar noi s�ntem �n cealalt� jum�tate. H�rtuirea si stresul au efecte de-a dreptul dramatice asupra s�n�t�tii, sustin medicii. Nea Costic�, un cioban care st� cu chirie si simbrie �ntr-un sat din Apuseni si-a str�ns izmenele, radioul cu tranzistori, telefonul Nokia cu cartel�, cartea de rug�ciuni si asteapt� executorii bancari care i-au promis c�-l vor executa... sil(u)it. Si se �ntreab� cum vine asta.

Dulcele chip al crizei

Dacďż˝ vreti sďż˝ vedeti cu adevďż˝rat cum aratďż˝ criza, trageti o raitďż˝ prin oras. Veti vedea zeci de magazine cu obloanele trase, sau afise ďż˝n geam: „De ďż˝nchiriat“. Mai ieri erau inaugurate festiv, pe cďż˝nd Romďż˝nia mima si calchia - normal de altfel, chiar dacďż˝ stďż˝ngaci - prosperitatea societďż˝tii de consum. Prim marile magazine gďż˝unosenia dinlďż˝untru ďż˝si aratďż˝ chipul hidos: spatii goale si pustiu de lume pe la raioanele ce se se zbat sďż˝ nu sucombe. Trist, dar adevďż˝rat. Specialistii nostri ďż˝n economie si-au pus ďż˝ntregul talent ďż˝n slujba derizoriului. Si al decďż˝derii. Dacďż˝ vreti sďż˝ vedeti adevďż˝rata fatďż˝ a crizei, intrati - nu ca pacienti, Doamne fereste! - ďż˝n spitale. Dacďż˝ vreti sďż˝ vedeti chipul straniu al crizei, cititi zecile de articole din presďż˝ care contabilizeazďż˝ evolutia somajului si anemica cerere de fortďż˝ de muncďż˝. Dacďż˝ vreti sďż˝ vedeti adevďż˝rata fatďż˝ a crizei, studiati mai ďż˝ndeaproape mecanismul idiot prin care scumpirea hamburgerului face peste 30.000 de someri. Dacďż˝ vreti sďż˝ vedeti chipul crizei, priviti imaginile stupefiante cu bďż˝trďż˝ni care rďż˝scolesc gunoaiele ďż˝n cďż˝utarea resturilor. Dacďż˝ vreti sďż˝ vedeti chipul ďż˝nfricosďż˝tor al crizei, ascultati clinchetul metalic din Tara cďż˝tuselor, a militienilor si a mascatilor. ďż˝n Romďż˝nia criza a ďż˝nceput sďż˝ facďż˝ riduri; ďż˝mbďż˝trďż˝neste fďż˝rďż˝ sperantďż˝. Ca si locuitorii acestor triste meleaguri pďż˝storite de vajnici si bine nutriti imbecili.

Problema si subiectul crizei

Dacďż˝ vreti cu adevďż˝rat sďż˝ vedeti fata crizei, numďż˝rati datornicii la bďż˝nci. La aceste institutii implicate profund si funest ďż˝n declansarea colapsului economic. Acolo e, de fapt, si problema si subiectul crizei. Companii strďż˝ine specializate ďż˝n spoliere au gďż˝sit, ďż˝n anii de „duduialďż˝“ ai economiei, viitorii clienti pe care sďż˝-i... (ex)termine. Si un teritoriu virgin unde promisiunea politicoasďż˝ a sprijinului financiar era ďż˝nsotitďż˝ de zďż˝mbete si mďż˝guleli flatante. Uneori si de cďż˝te o cafea, recunosc. O armatďż˝ de operatori calificati la seral umblau pe strďż˝zi, prin scoli, prin institutii, cu propuneri tentante de ajutor financiar ďż˝ntru ralierea la confortul si cerintele societďż˝tii moderne. De regulďż˝ se garanta cu salariul. Cinstit, ambele pďż˝rti ďż˝si ďż˝nsuseau, cu bunďż˝ credintďż˝ si onestitate, procentul de risc. Problema era simplďż˝, dar din pďż˝cate, estompatďż˝ ca intentie: era nevoie de o semnďż˝turďż˝ care sďż˝ fie folositďż˝ ďż˝n vremuri de ananghie, dovadďż˝ infailibilďż˝ a bunei credinte bancare si a relei credinte a datornicului. Justitia era si este pusďż˝ ďż˝n slujba exterminďż˝rii credulilor. Un mecanism bine pus la punct de cďż˝tre niste occidentali care au ďż˝nceput sďż˝ functioneze coerent ďż˝ntr-o piatďż˝ virginďż˝ si cu mari disponibilitďż˝ti. Cum ďż˝n Romďż˝nia nu mai era altceva de prďż˝dat - decďż˝t dacďż˝ riscai sďż˝ intri pe teritoriul rechinilor bďż˝stinasi - s-a trecut, frenetic si sistematic, la prďż˝darea populatiei; care, e firesc, nu?, ďż˝si dorea un televizor nou, un calculator, niste haine, o masinďż˝, poate chiar si o casďż˝. Aceastďż˝ aspiratie cďż˝tre civilizatie si cďż˝tre normalitate trebuia exploratďż˝, analizatďż˝, exploatatďż˝ si valorificatďż˝. O vreme, ďż˝ndatoratii au fluierat linistiti manele, fiind ďż˝n grafic atďż˝t cu achizitiile cďż˝t si cu plďż˝tile. Erau vremuri bune si joburi multiple - pe care un om vrednic si le asuma cu responsabilitate - care alimentau sperantele de prosperitate. Romďż˝nul e harnic si o datorie, insignifiantďż˝ atunci, nu-l putea reprima. Dar ďż˝n acelasi timp e si onest. Iar sentimentul de culpabilitate ďż˝n cazul unei datorii neplďż˝tite functioneazďż˝. Si asta o stiu si cei care ďż˝l exploateazďż˝. Perpetuu.

Aoleu! Si ce ploaie vine...

Brusc, fulger�tor aproape, lucrurile s-au schimbat. Guvernul a �nceput s� se pl�ng�, politicienii si expertii au constatat, �n sf�rsit, c� ne b�ntuie v�nturi reci - lucru ce nu i-a �mpiedecat s� ne potopeasc� cu alegeri si referendumuri -, Rom�nia a votat �ntr-o veselie tot felul de europarlamentari, eurodeputati, eurotolomaci, presedinti si c�c�nari de vremuri noi. Am intrat �n r�nd cu lumea, ne-am �nsusit slogane electorale si - lucru foarte important, ignorat de multi - am aflat c� de ce ne e team� nu sc�p�m...! Si apoi, haosul de dup�. �n timp ce sute si mii de afaceri se �nchid, �n timp ce sute si mii de oameni r�m�n far� un venit, �n timp ce sute si mii de �ntreprinderi, alt�dat� de succes, dau faliment, �n timp ce pacientii asigurati �si cump�r� medicamentele banale, �n timp ce institutii media fac actiuni de solidaritate cu s�rmanii de pe paturile spitalelor, �n timp ce taxele si impozitele amenint� si viata intim�, �n timp ce politistii stau la colt de strad� s� vad� dac� nu ai str�nutat cumva �n masin�, �n timp ce tara �ntreag� se zv�coleste �n dureri - �nn�busite, ca �ntotdeauna - b�ncile te vor vesel si vioi, alerg�nd cu genunchii la gur� s� le oferi din putinul t�u, la termenul exact, taxa de administrare - ca si cum ti-ar lustrui cardurile cu crem� de ghete - comisioanele, penalit�tile, dob�nzile, spezele si multe altele. Pentru c�, este deja un truism, b�ncile conduc lumea, nu? O stie prea bine si statul rom�n care, la r�ndul lui, e un client fidel, statornic si �ndatoritor al bancherilor.

Cardul si bardul

Un om, �mpov�rat de greut�ti, s-a sinucis. Alt om, �n aceeasi situatie a f�cut acelasi lucru. Un poet, �necat �n datorii, se pl�ngea c� i-a disp�rut inspiratia, c� nu mai e �n stare s� alc�tuiasc� nici m�car o metafor�. Mare lucru! Cui �i mai arde de toate astea? S� aliment�m b�ncile e singura noastr� preocupare. Tr�iasc� domnia banului!
Dup� p�rerea multora, cea mai p�guboas� scorneal� bancar� e reprezentat� de ceea ce se numeste card. �ndeosebi cel de credit. Aici dob�nzile s�nt, vorba unui specialist, fantasmagorice. �n aceast� perioad� de str�ns al curelei, 36 % la sut� denot� nu numai un cinism supradimensionat, dar si un grobianism nem�surat. Din asa zisul rulaj lunar, un coeficient infim r�m�ne �n contul victimei. Restul reprezint� enormele danii pe care posesorul unui astfel de cartonas trebuie s� le fac� b�ncii. �n cadrul unui sistem informatic evoluat, justificarea costurilor de administrare bancar� este neacoperitoare. Acest diabolic sistem ce se �nfrupt� din munca cinstit� si uneori foarte grea a cet�tenilor e menit s� fac� din oameni adev�rati sclavi pe teritoriile bancare. Intentia de a sc�pa de aceast� povar� este, de cele mai multe ori, sortit� esecului, �n conditiile �n care - si bancherii stiu bine asta - ast�zi e greu s� g�sesti banii necesari pentru a acoperi over-draft-urile. Si asa, sistemul functioneaz� cu succes. Teritoriul virgin al Rom�niei a umplut �ntr-o perioad� scurt� buzunarele bancherilor prip�siti aici. Fiecare strad� din Rom�nia este plin� de sedii bancare, ca un semn al atotputerniciei banului. S�nt mult mai multe dec�t cele din parc, de pild�. M� �ntreb dac� mai exist� vreo alt� preocupare �n teritoriul social. Mai mult, impactul psihologic este imens si e greu s�-ti �nchipui c� un om h�ituit de hienele bancare mai are vreun randament �n munca si activitatea lui social�. Ce se urm�reste, de fapt? Ar trebui s� g�ndim mai profund.

Si firma are... politicďż˝

Astfel se ajunge ca la fďż˝cďż˝turile cu iz bancar alcďż˝tuite de cďż˝tre niste plosnite financiare, fďż˝rďż˝ statut de institutie bancarďż˝ (de aici si excesele), ai plďż˝tit un produs la de trei ori - cel putin - valoarea lui, si cďż˝ banii datorati au fost returnati, de altfel, de mai multe ori. Ca sďż˝ nu mai vorbim de dobďż˝nzile, cu adevďż˝rat nesimtite - aici cuvďż˝ntul e ďż˝ntr-un context perfect valabil - ce ajung la 36% din valoarea creditului, si de penalitďż˝tile acordate cu o „generozitate“ suspectďż˝ la fiecare zi ďż˝n care nu ai gďż˝sit suficient sďż˝ depui ďż˝n gura lacomďż˝ si flďż˝mďż˝ndďż˝ a bďż˝ncii. Retineti, ďż˝n vremuri ca acestea cďż˝nd se vorbeste de solidaritate si cďż˝nd dobďż˝nda de referintďż˝ a Bďż˝ncii Nationale e pe la 7,5%. Si nici de faptul cďż˝, periodic, afli cďż˝ mai datorezi niste sume despre care nici ei nu stiu prea bine unde se regďż˝sesc. De ordinul milioanelor, de obicei. Mai mult, unele bďż˝nci mai cer - lucru nou, despre care OPC nu spune nimic - o taxďż˝ pentru plata ratei!? Adicďż˝, dacďż˝ vrei sďż˝-ti plďż˝testi rata trebuie sďż˝ achiti o taxďż˝. Neprevďż˝zutďż˝ nicďż˝ieri ďż˝n contract. Sau, culmea impertinentei, fiind ďż˝n faliment si voind sďż˝ scoatďż˝ cďż˝masa prin efortul datornicului, fďż˝rďż˝ a cheltui nimic pe un centru de ďż˝ncasare, te trimit sďż˝ plďż˝testi ratele la Postďż˝, de unde esti expediat spre o comunďż˝ limitrofďż˝. Cďż˝ ce altďż˝ treabďż˝ are romďż˝nul decďż˝t sďż˝ facďż˝ naveta sďż˝-si plďż˝teascďż˝ ratele? Dacďż˝ ceri lďż˝muriri ti se replicďż˝ sec: „Aceasta e politica firmei“. Dacďż˝ insisti ti se explicďż˝ faptul cďż˝ aceastďż˝ taxďż˝, neprevďż˝zutďż˝ ďż˝n contract, e destinatďż˝ ďż˝mbunďż˝tďż˝tirii serviciilor firmei. Ca sďż˝ vezi! Care e politica noastrďż˝ atunci? Pentru cďż˝, sigur, asta nu e politica noastrďż˝. ďż˝ntre timp, ďż˝mprumuturile colosale ale tďż˝rii - de la FMI si Comisia Europeanďż˝ - ajung, cu dedicatie, ďż˝n sertarul lacom al bďż˝ncilor strďż˝ine. Nota de platďż˝ va fi remisďż˝, evident, pe numele sďż˝rmanei populatii autohtone. Si stim bine asta, pentru cďż˝ din calcule pedante realizďż˝m cďż˝, oricare dintre noi am plďż˝tit de cďż˝te cel putin trei ori datoriile pe care le aveam fatďż˝ de bďż˝nci. Cu toate acestea oamenii sďż˝nt vesnic datori; asa cum ďż˝i stďż˝ bine romďż˝nului.

Alo! Aici e banca!

ďż˝n plus, ca un bonus al lipsei de bun simt si al grobianismului, presiunile s-au intensificat pďż˝nďż˝ la a deveni scďż˝rboase. Apeluri insistente, de regulďż˝ de pe numere secrete, la ore imposibile, amenintďż˝ri si acuze, uneori si insulte - pentru cďż˝, nu-i asa, sďż˝ntem o companie serioasďż˝! - au ďż˝nlocuit ďż˝ndatoritoarea atitudine din perioada recrutďż˝rii de victime. Formulele mesajelor, care mai de care mai originale, au cďż˝pďż˝tat forme amenintďż˝toare izvorďż˝te din deplina ďż˝ncredere ďż˝n infailibilitatea lor si din succesul garantat (de cine?) ďż˝n fata justitiei care nici nu mai trebuie invocatďż˝ din moment ce ei au proprii executori: „Vďż˝ somďż˝m ca ďż˝n 24 de ore sďż˝ depuneti...“, „Situatia dumneavoastrďż˝ este criticďż˝“, „Nu v-ati respectat obligatiile fatďż˝ de bancďż˝“ etc. „De unde sďż˝ plďż˝tesc, jupuitule, dacďż˝ n-am?“, vorba lui Moromete. Dar asta nu conteazďż˝, nu-i asa? Ei stiu cďż˝, ďż˝n conformitate cu planul prestabilit, nu ai cum sďż˝ plďż˝testi suficient niciodatďż˝. Oricďż˝ti bani ai depune, vei rďż˝mďż˝ne vesnic dator. Pentru simplul fapt cďż˝ ai intrat ďż˝n baza de date a... victimelor. ďż˝n lista lui Money. Moda aceasta a apelurilor telefonice cu o obstinatie maniacalďż˝ este una din cele mai prost inspirate mďż˝suri, aprobate, autorizate si recomandate de niste idioti. Nu ar fi fost mai simplu, ne ďż˝ntrebďż˝m, ca ďż˝n locul risipei nesďż˝buite de bani pe apeluri funambulesti si pe amenintďż˝ri scrise care ca orice lucru de felul acesta costďż˝, sďż˝ fie redusďż˝ un pic dobďż˝nda pe care adineaori am numit-o nesimtitďż˝? Si ďż˝n acest fel invocatele costuri de administrare sďż˝ fie mai mici, iar oamenii sďż˝ se bucure de o usoarďż˝ despovďż˝rare si sďż˝ observe cďż˝ datoriile lor au, totusi, sanse sďż˝ scadďż˝? De fapt, ce se urmďż˝reste? Mďż˝rirea profitului retelelor de comunicatii? Pe banii cui? Ai datornicului, evident. Al celui de pe urma cďż˝ruia toti se ďż˝nfruptďż˝. La un festin al hienelor.
(Va urma)