Ochiul public: Cu masc�, f�r� masc�
N-am crezut c� vor trece at�tea �i at�tea s�pt�m�ni p�n� s� ne reg�sim �n aceste pagini. Subiecte, slav� Cerului, au tot fost, doar c� timpul meu liber si inspira�ia n-au avut parte de �nt�lniri cu final fericit.
Ajuns de dou� s�pt�m�ni �n capitala Belgiei �i a Europei, uit�nd s� cer voie unor spirite pietrene zbuciumate, care se bag� singure �n seam�, nu am defel mai mult timp liber. �ns�, via�a �i lucrul sub o presiune nerom�neasc� confirm� �nc� o dat� ceea ce mul�i refuz� s� recunoasc�: te pot face s� g�nde�ti mai limpede la cele de acas�. C�nd resursa de ironie rena�te �i ea, o anume relaxare vine de la sine.
S-a �nt�mplat s� intru al�turi de trei colegi de stagiu (*), �n urm� cu c�teva zile, �ntr-o pr�v�lie cochet� din interminabilul centru istoric al Bruxelles-ului. Vitrina �i f�cuse datoria, „ag���ndu-ne“ cu ni�te m�ti fantastice. Chipul Maestrului Yoda, personajul acela mic �i charismatic din R�zboiul Stelelor, mi s-a p�rut de departe a fi cea mai reu�it� lucrare. �n�untru, aveam la r�ndul nostru s� r�m�nem masc�. Ag��at� �ntr-un c�rlig, se str�mba o fa�� de Bill Clinton at�t de remodelat� �nc�t sem�na cu Adrian N�stase! Omul de la tejghea, un homosexual pasiv, agresiv de coafat �i machiat, dar super-super manierat, n-avea cum s� priceap� de ce m� stricam de r�s taman �n capitala ��rii care �i azi consider� c� retragerea din… Congo a fost una ru�inoas�.
�n alt� zi, una dintre primele, marcat� de botezul utiliz�rii metroului local, aproape c� n-a fost sta�ie �n care s� nu d�m de c�te unul de-al nostru. Dac� �i adun� Poli�ia pe to�i odat�, se face de-un taraf, cu rezerve cu tot. Am fost realmente impresiona�i de �mbr�c�mintea lor curat�, �n contrast violent cu mizeria din Bruxelles. La sf�r�it de s�pt�m�n�, mai ales, aceast� urbe - ajuns� capital� european� cam din gre�eal� - tr�ie�te sub ocupa�ia gunoaielor. E o m�z�cie de nedescris, de neimaginat �n Rom�nia, un dezastru trecut generos cu vederea, �n ciuda minunatului cod neaplicat al culorilor pentru sacii de gunoi. Ca o ironie a sor�ii, predomin� albul, semnal�nd de�eurile nesortate. Na, uite c� am uitat codul culorilor gunoaielor din Piatra. O fi r�mas una pentru „nesortate“?
Asta e, orice a� face, tot spre Piatra ajung s� virez. Ceea ce nu e foarte greu, c�t� vreme aici trec drept cel ce vine din Pinalty Land. Al�turi de colegii din Mischie Land �i Maz�re Land, m-am scos ieftin, c�ci nu ni se aplic� apelarea manelist� de tip Adi de la V�lcea.
Dac� tot integrez Piatra �n context, cred c� merit� povestit� o �nt�mplare parc� rupt� din filme. Era la ceas de diminea�� clasic� pe aici, c�nd ajungi s� acuzi termometrele de minciun� sfruntat�. �n sta�ia de tramvai de la intersec�ia Defacqz cu Louise, mi-a s�rit �n ochi o femeie m�run�ic�, uscat�, poate la vreo 50-55 de ani, cu ni�te ochi alba�tri aproape ireali. Purta o scurt� mai pu�in obi�nuit�, av�nd cusut� pe m�neca dreapt� o emblem� brodat� ce trimitea la o expedi�ie pe V�rful Annapurna, din Himalaya. N-am rezistat tenta�iei, poate �i din cauza frigului p�trunz�tor ce nu p�rea s-o afecteze, �i am �ntrebat-o ca tot ��ranul rom�n dac� scurta e original�, dac� are vreo leg�tur� cu ce e brodat pe emblem�. Mirat� mai degrab� de con�inutul �ntreb�rii, dec�t de impolite�e, a zis c� da �i, la r�ndul ei, a fost curioas� s� afle de unde at�ta curiozitate pe capul meu. I-am spus c� la mine acas�, �n Rom�nia, am un prieten alpinist de alpinist, obi�nuit cu altitudinile cele mari ale lumii. A dat din cap a �n�elegere, iar c�nd s� �mi cer repede �nc� o dat� scuze pentru deranj, pentru c� venea �i tramvaiul, m-a trosnit �ntreb�ndu-m�: „Prietenul dumneavoastr� se nume�te Lakatusu?“ P�n� s� m� dezmeticesc, se pierduse deja printre c�l�torii gr�bi�i. Nu mai trebuia nici o masc�, nici un Yoda - fa�a mea �inea loc de cuvinte.
Revenind la �ara unde problemele lingvistice i-au f�cut pe oameni s� se bat� �n strad� �i �n anii '60 ai secolului trecut, se spune c� nimic nu o caracterizeaz� mai bine dec�t „unitatea prin suspiciune reciproc�“. Regatul Belgiei, dintotdeauna o �ar� divizat�, este surprinz�tor de animat, subiect al teoriilor de conspira�ie, al tulbur�rilor politice �i instabilit��ii sociale, �n care Constitu�ia �i familia regal� au ac�ionat ca for�e unificatoare. Simpla formulare oficial� a formei de organizare este pe deplin gr�itoare: stat federal format din trei comunit��i culturale (neerlandofon�, francofon� �i germanofon�) �i trei regiuni (Flandra, Valonia �i Bruxelles - Capital�).
Condamnat fiind s� descop�r Belgia �ncep�nd cu capitala, nu pot ocoli dou� repere impresionante ale acestei regiuni: PIB pe cap de locuitor - 46.378 euro; ponderea salaria�ilor din sectorul serviciilor - 88,8%. Dincolo de aceste cifre �i altele ce descriu prosperitatea, aceasta nu este ostentativ�, nici m�car la miile �i miile de func�ionari europeni prea bine pl�ti�i, proveni�i din varii spa�ii culturale. Masca de Bruxelles pe care o poart� lumea de aici devine o certitudine de la o zi la alta. Dac� regulile �i rigorile impuse de, scuza�i expresia, birocra�ia func�ional� a Uniunii nu s-ar pr�bu�i efectiv peste tine, ai putea lesne face o paralel� cu bucure�tenizarea de odinioar� a parveni�ilor din provincie. M�tile purtate de rom�ni devin astfel cu at�t mai interesant de urm�rit. Printre ei, 26 au de petrecut �nc� 8 s�pt�m�ni la un stagiu organizat de Uniunea Na�ional� a Consiliilor Jude�ene din Rom�nia. Voi reveni. Ca de obicei, f�r� masc�.
|
Autentificare
