Turism, prostie, fudulie
R�t�citi �n traditie
Neascult�tor mai e si rom�nul!... Degeaba e asaltat p�n� la agresare de �ndemnuri vecine cu somatia - el are propria viziune asupra turismului si e greu de urnit la comand�. Spre stupefactia nu stiu c�t de sincer� a apostolilor turismului intern, nici o campanie des�ntat� de promovare nu a reusit s� anihileze unul dintre simbolurile rezistentei noastre: telefonul f�r� fir. Ce afl� rom�nul prin viu grai e sf�nt si nu tine cont de filme, clipuri, site-uri, pancarte, t�rguri etc. Proasp�t anuntata sc�dere a num�rului de turisti cu �nc� 9% va fi pus� �n continuare pe seama p�r�tei crize, elud�ndu-se cu disciplin� ca de partid c�, la baza operatiunilor de promovare este o problem� exact cu obiectul promov�rii. Tr�im vremuri �n care autorit�tile si institutiile publice se �ntrec cu frenezie �n a-si face de lucru cu turismul. Te-ai astepta s� fie populate de personaje de bun� credint�, responsabile. C�nd colo, descoperi niste jalnici activisti zelosi, dotati - �n cel mai fericit caz - cu multe si felurite diplome din cele care se cump�r� azi la kilogram. Altfel e greu de explicat �nchinarea zgomotoas� la una dintre recentele gugum�nii devenit� carte de c�p�t�i pentru „competentii“ nostri. Cic� „dezvoltarea regional� va avea la baz� resursele existente �n turism“. (E lesne de ghicit din ce put de g�ndire a izvor�t ad�nca zicere.) S-a dus naibii Uniunea European�! E gata, s-a chinuit f�r� rost s� construiasc� politici regionale, s� pun� la baza lor coeziunea economic� si social�, s� tinteasc� �nl�turarea disparit�tilor dintre regiuni �ntr-o Europ� a regiunilor. Vine omul nou din Rom�nia si r�stoarn� tot. Capacitatea de germinatie a turismului rom�nesc ar fi numai bun�-bunut� s� ridiculizeze orice arhitectur� european� consacrat� - dar, spre norocul ei, UE are preocup�ri net mai serioase. Ne r�m�ne nu sentimentul, c�t convingerea c� promotorii �stia dezl�ntuiti s-au obisnuit s� ne ia de prosti. Turismul, oric�t ar visa unii altceva, nu poate exista �n afara regulilor pietei. Marketingul vine cu alt set de reguli. Iar promovarea, sigur, poate face diferenta pe t�r�mul competitivit�tii, �ns� nu pocnind din degete. Trebuie �nt�i de toate l�murit cum stai cu produsul sau serviciul, s� nu te apuci de promovat ceva ce nu exist�. Dac� e prost sau defect, tot inexistent e. �n al doilea r�nd intervine pretul, „indisolubil“ legat de calitate si raritate, dar si de costurile (reale si des ignorate) reprezentate de riscuri, timp pierdut, nervi. Al treilea element obligatoriu tine de client. Produsul sau serviciul turistic este o investitie �n timpul s�u liber si la manual zice s�-l plasezi unde si c�nd posibilii clienti �l caut�. F�r� �ndeplinirea acestor trei conditii, orice actiune de promovare se reduce la prostie sau fudulie. Dac� s�nt �ndeplinite cumulativ, promovarea implic� obligatoriu studii si cercet�ri fundamentate de marketing, c�ut�nd - din nou, obligatoriu - momentul potrivit pentru influentarea achizitiei si folosind locurile si mijloacele de comunicare... potrivite. (Dac� acest „potrivit“ irit�, merit� retinut c� regula celor „5P“, adic� „omul potrivit, �n locul potrivit, la momentul potrivit, cu mesajul potrivit pentru clientul potrivit“, e arhiverificat� �n lumea decent�). Dramatic, pentru oricine are mintea acas�, este c� realitatea bate cartea si promovarea turismului pe bani publici tinde s� devin� exclusiv un scop �n sine. Ceea ce b�taie de joc s-ar chema. Mai grav, c�nd se reduce doar la un pretext, cum se cheam�?... Ati ghicit, e deturnare de fonduri pe fat�! Dac� si costurile s�nt exagerate fat� de concurent�, jaful e cel ce ne r�njeste superior. �n rest, e bine. �n week-end vine �n vizit� o familie de prieteni de la Bucuresti. M-au �ntrebat dac� la Cetatea Neamtului s-a g�ndit cineva s� „ctitoreasc�“ niste WC-uri. Le-am r�spuns c�-i duc �n judetul Suceava, e aproape. END
|