PULSUL VIETII DE ETNIC C�LD�RAR
• pe 8 aprilie a fost s�rb�toarea romilor din toat� lumea • la Piatra Neamt, tiganii n-au f�cut petrecere de ziua lor, din lips� de bani, sustine bulibasa Victor St�nescu • tig�ncile pe strada Subd�rm�nesti nu sufer� din acest motiv, preciz�nd c� s-au distrat suficient de Paste • „l�utarii c�ntau, mieii erau �nv�rtiti la protap, iar noi dansam �n jurul focului“, a declarat o c�ld�r�rit� n
Criza este si nu este o problem� pentru tiganii bulibasei St�nescu din Neamt. Circa 6.000 de suflete, fosti nomazi, �si duc viata linistit, f�r� a le p�sa de agitatia specific� civilizatiei. Nu le-a p�sat nici de Ziua international� a tiganilor, care a avut loc joi, 8 aprilie. Bulibasa Victor St�nescu a spus c� nu s-a organizat nimic cu acest prilej pentru c� nu s�nt bani de petreceri. Dar se declar� optimist pentru la anu’, c�nd trage n�dejde c� prim�ria pietrean� va g�si niste bani cu care s�-i distreze. Victor St�nescu a pus ochii pe locul �n care s� se tin� cheful: �n poiana de la Gospodine. Tiganii sper� s� aib� l�utari care s� le c�nte de cu sear� si p�n� �n zori si s� recupereze petrecerile ratate p�n� acum.
Planurile bulibasei afectate de criz�
Pe 8 aprilie, bulibasa Victor St�nescu a tr�it o zi ca oricare alta din viata sa. N-a f�cut nimic special si, dup� cum a spus, este un pic nec�jit c� banii nu mai ajung pentru toate c�te ar vrea s� fac�. „N-am f�cut petrecere de ziua tiganilor �n nici un an. N-avem noi fonduri pentru asta. S�ntem prea mici ca s� ne putem permite petreceri pentru 6.000 de suflete, at�tia c�ti s�nt tigani c�ld�rari, fosti nomazi. Din p�cate, nici nu prea se mai lucreaz�, c� nu avem comenzi. Nu-s bani, doamn�! Dac� aveam bani, f�ceam o petrecere maaaare, cu l�utari care s� ne c�nte. Era frumos dac� mergeam colo, la Gospodina, �n poiana mare. Este loc destul si ne-am fi simtit tare bine. Veneam si noi, cei de pe Subd�rm�nesti, si cei din Ciritei, din Roznov, din S�vinesti, ne adunam destui ca s� ias� frumos. Eu vorbesc numai de natia noastr�, a c�ld�rarilor, care au fost nomazi. Noi nu ne amestec�m cu alte natii, cum s�nt ursarii, rudarii, c�r�midarii sau lingurarii. De la noi n-a plecat unul s� munceasc� �n str�in�tate. E mare rusine s�-ti lasi familia acas� si s� te duci �n lume s� faci bani. Noi ne descurc�m asa, cum putem noi. Nu ne �nsur�m sau m�rit�m fetele cu parteneri din alte natii. Nuntile se fac �ntre noi, c�ld�rarii. Dac� ar fi s� ne amestec�m cu altii, ar iesi o catastrof�. Noi avem legile noastre de c�nd lumea, desi �n ultimii ani s-au schimbat multe. Cel mai mult s-au schimbat ocupatiile noastre, nu se mai lucreaz� asa cum se lucra odat�, si copiii fac scoal�. Acum toat� lumea face carte. Revenind la ziua noastr�, a tiganilor, treaba se face la fel ca �n oricare zi, f�r� ceva anume. Am speranta c� va fi mai bine la anu’. Poate vor fi mai multi bani si ne va da si prim�ria o m�n� de ajutor. Pentru asta am s� vorbesc cu primaru’“, a spus bulibasa St�nescu.
Tig�ncile, cu de-ale lor, indiferent de zi...
Dup� discutia cu liderul c�ld�rarilor nemteni, am ajuns �n zona Subd�rm�nesti, unde locuiesc multi dintre cei care poart� acelasi nume: St�nescu. Soarele prim�v�ratec le-a scos pe tig�nci din case. Era ora p�nzului si gospodinele �si cam terminaser� din treburile casnice, asa c� �si permiteau s� stea la o vorb� pe banc� �n fata portii. De cum �ncetinim viteza masinii, o tiganc� ne abordeaz�, �ntreb�ndu-ne dac� vrem un c�z�nel. Ne-ar fi �ntrebat si dac� nu vrem s� ne dea �n c�rti, dar n-a mai apucat, c� au venit si alte surate ale ei, asa c� se �ncheag� o discutie cu multe puncte de vedere. Unele dintre tig�nci auziser� la stiri sau v�zuser� pe plasme imagini care ilustrau c� pe 8 aprilie e Ziua romilor. Tocmai de aceea, una ne-a �ntrebat dac� le-am adus un tort de aniversare. Alta a spus c� de fapt chiar n-au nevoie de nimic, pentru c� au frigiderele pline cu m�ncare, casele frumos mobilate, masini la poart�, iar atunci c�nd vor s� danseze �si cheam� l�utarii s� le c�nte. Printre cele cu care am stat la povesti era si fata cea mic� a bulibasei, al c�rei b�rbat a �mplinit 30 de ani la �nceputul lunii si a fost s�rb�torit �n prima zi de Paste. „L�utarii c�ntau, mieii erau �nv�rtiti la protap, iar doi dansam c�t puteam de tare �n jurul focului. A fost muzic� aici de s-a auzit �n toat� zona. Ne-am distrat... B�rbatu’ meu si frate-su, gemeni, au �mplinit 30 de ani. Au venit la petrecere toti tinerii bogati din oras cu care ne cunoastem. Zeci de miei s-au f�cut la protap, purcei, iar pe mese erau bucate care mai de care mai alese si b�uturi fine“, a declarat fiica mai mic� a bulibasei, mam� a doi copii si a unuia �nc� nen�scut. �n timp ce Rocovina, c�ci asa o cheam�, vorbea despre cum au petrecut tiganii Pastele, ocazie cu care s-au distrat c�t si pentru Ziua international� a romilor, o bijuterie imens� pe care o purta la g�t, �ntesat� cu pietre scumpe, str�lucea la soare c� te dureau ochii dac� �ti �ndreptai privirea spre ea. Si asta nu era tot, pentru c� purta si pe degete si la �ncheieturile m�inilor bijuterii care mai de care mai mari si mai sclipitoare.
„Am miei �ntregi �n frigider, am c�rnati, p�rjolute, snitele, muschi, pastram�, cozonaci, pasc�...“
Alte tig�nci, precum Ileana si Z�na, au prezentat planul de activitate realizat de c�nd a �nceput ziua. Asa am aflat c� fiecare familie de tigani �si bea cafeaua �n casa sa, neobisnuind s� se adune mai multe la acest tabiet. „Unul bea cafeaua mai amar�, altul mai dulce, mai concentrat�, mai mare... De ce s� nu aib� fiecare ce �si doreste?“, a spus tiganca ce dorea s� ne v�nd� c�z�nelul. O vecin� de-a ei era bucuroas� c� reusise s� pun� rufele la sp�lat �n masin� si terminase si cur�tenia prin cas�. Una dintre c�ld�r�rite terminase de g�tit o oal� cu bors, �n vreme ce o alta zicea c� nu are de ce s� mai g�seasc�, pentru c� are frigiderul plin cu m�ncare r�mas� de la Paste. „Am miei �ntregi �n frigider, am c�rnati, p�rjolute, snitele, muschi, pastram�, cozonaci, pasc�... S� mai m�nc�m din ceea ce avem si apoi m� apuc de g�tit“, a mai spus Rocovina St�nescu, despre care vecinele au zis c� ar fi o foarte bun� dansatoare.
Ne-am convins la fata locului c� �n Piatra Neamt Ziua international� a tiganilor n-a avut succes. Dar nici nu s-a dat �n br�nci cu munca. Vorba bulibasei - „ca dup� Paste...“. Plec�m din mijlocul etnicilor cu convingerea c� stiu s�-si tr�iasc� viata, chiar dac�-i criz� si unii dintre ei s�nt mai mult sau mai putin afectati. La desp�rtire afl�m totusi de la o tiganc� t�n�r� si frumoas� c� li s-ar preg�ti o petrecere pe 22 aprilie, de c�tre Serviciul Protectie Social� din cadrul prim�riei. Tig�ncile sper� la o parad� �n cadrul c�reia s� �si etaleze abilit�tile de a dansa, costumatiile care mai de care mai lucioase si nu �n ultimul r�nd recompensarea cu un purcelus de lapte p�rp�lit la flac�r�, pe care s�-l �mpart� dup� at�ta efort. „Daaaa, bine-ar fi s� se organizeze o parad� pentru tig�ncile noastre! S� vad� lumea ce dansuri stiu si cum se misc�! Ar veni toat� lumea s� le vad�!“, a spus un tigan m�ndru de femeile al�turi de care tr�ieste. Nu am reusit s� afl�m dac� stiau c� �n anul 1971, �ntr-un congres care a avut loc la Londra, reprezentanti ai romilor din �ntreaga lume au decretat data de 8 aprilie Ziua International� a Romilor, reper care avea s� devin� an de an un prilej de afirmare a propriei identit�ti. Oricum, viata tiganilor c�ld�rari s-a schimbat mult dup� revolutie. Din proscrisi ai regimului, unii dintre ei au reusit prin munc� si �nclinatia spre afaceri s� fac� saltul din case s�r�c�cioase �n vile ultramoderne si din c�ruta cu coviltir �n limuzine de ultimul tip.
|